Page 105 - fizica-viii

UNITATEA 3 Fenomene optice – Reflexia luminii 103

⚫ Ce constați? Se văd două lumânări aprinse pentru că privești spre
geamul transparent, dar dacă privești în spatele geamului vezi o singură
lumânare aprinsă, cea din spatele geamului fiind stinsă. O lumânare stinsă
nu te arde.
⚫ Cum îți explici? Flacăra și imaginea ei dată de geamul reflectător se
găsesc la distanțe egale de geam și pe aceeași perpendiculară față de acesta.

Reține!
Oglinda plană este o suprafață netedă reflectătoare (lucioasă) plană
(fig.4).
Imaginea unui obiect în oglinda plană se formează aplicând legile refle- Fig.4 ‒ Cum se reprezintă
o oglindă plană
xiei luminii (fig.5). Prelungind două raze reflectate în spatele oglinzii, ele se
intersectează în punctul C’ (de exemplu, razele reflectate IR și I’C). Punctul
C’ reprezintă chiar imaginea vârfului de creion C.
• Imaginile în oglinzi se formează la intersecția prelungirilor razelor
reflectate. Numim o astfel de imagine virtuală. Imaginile virtuale se for-
mează în spatele oglinzii (adică le putem privi în oglindă).
• Imaginea într-o oglindă plană este simetrică cu obiectul față de oglindă.
d = d 2
1
unde: d – distanța de la obiect la oglindă
1
d – distanța de la oglindă la imagine.
2
• Imaginea într-o oglindă plană are aceeași mărime cu obiectul.
• Imaginea și obiectul nu sunt identice, ele sunt inversate (oglindite).
Fig.5 ‒ Formarea imaginii vârfului
Verifică dacă ai înțeles! creionului în oglinda plană
1 La ce distanță se află omul din figura de mai jos față de imaginea scau-
nului din oglindă? Desenează imaginea scaunului în oglinda plană. Știai că?
2 a. Unde se află imaginea obiectului situat în punctul A față de oglinda
plană? Există o tehnică folosită în par-
b. Bogdan, care se află în punctul B, poate vedea imaginea obiectului A? curile de distacție, muzee, teatre,
la concerte, numită fantoma lui
c. Corina, care se află în punctul C, poate vedea imaginea obiectului A? Pepper, după numele chimistului
d. Bogdan se mută din B în C. Unde se deplasează imaginea obiectului A? John Henry Pepper, care a popu-
larizat-o într-o demonstrație în
anul 1862. Trucul implică două
încăperi, una pe care oamenii
o pot vedea, camera 2, printr-o
deschidere (marcată cu roșu
pe figură), unde are loc scena
în ansamblu, și o alta numită
camera albastră, camera 1, așe-
Temă pentru portofoliu zată lateral. Un geam e plasat
între camere, sub un unghi de
Privește cu atenție fotografia de mai jos, în care e reprezentată „pira- 45° față de public. El trebuie
mida proiector”. Cum îți explici imaginea „plutitoare”? să pară cât mai invizibil și să
Schițează, folosind desenul de lângă fotografie, mersul razelor de lumină ascundă marginile. Când este
prin „piramida proiector”. Documentează-te și încearcă să-ți construiești iluminată camera albastră, ima-
propriul tău „proiector”, apoi instalează pe smartphone sau computer apli- ginea apare reflectată de geam
și va putea fi văzută de public.
cația HolographicXP.
Atenție! Această imagine formată de „proiector” nu este o hologramă!