Page 53 - geografie-viii-l

51

Solurile Aplicații
Tabelul 1. Etaje, zone de vegetație și soluri
1. Priviți tabelul alăturat (Tabelul 1.) și
Soluri
Etaj de vegetație identificați clasa de sol pentru fiecare etaj de
Clase (exemple) Tipuri (exemple) Regiuni vegetație.
alpin și etajul spodisoluri podzol munții înalți 2. Numiți elementele componente ale
coniferelor sol brun podzolic (> 1 500 m) solului.
etajul fagului cambisoluri sol brun acid Carpați și Subcarpați 3. Precizați cum este utilizat solul din ori-
terra rossa (500–1 500 m) zontul local.
sol brun
4. Identificați areale de degradare a solu-
rilor din orizontul local.
etajul stejarului luvisoluri sol brun argiloiluvial, Podișul Getic
(argiluvisoluri) brun roșiatic Dealurile de Vest 5. Indicați măsuri de conservare și ameli-
Depresiunea Transilvaniei orare a solurilor.
Subcarpați
stepă și silvostepă cernisoluri sol bălan Câmpia Română
(molisoluri) cernoziom (de diferite Podișul Moldovei
feluri) Câmpia de Vest
Podișul Dobrogei

Solul reprezintă partea superficială a scoarței terestre și este format din
substanțe minerale (provenite din roci), substanțe organice (provenite din
transformarea vegetației), microorganisme, aer și apă.
Principala caracteristică a solului este fertilitatea.
Solurile cuprind mai multe clase (12), iar acestea, mai multe tipuri.
Tipul de sol este individualizat de orizonturile sale (care formează pro-
filul de sol). Acestea reprezintă o succesiune de straturi orizontale, care au 1. Podzol
culori și alcătuire diferite.
O parte importantă a solului o reprezintă humusul.
Factorii care determină formarea solurilor sunt: Extinderi
• vegetația, care asigură substanțe organice și formează humusul;
• resturile vegetale depuse la suprafața solului, care formează litiera; Zonele biopedogeografice reprezintă o
• clima, prin cantitatea de precipitații, regimul acestora și oscilațiile de sinteză între vegetație, faună și soluri. Aces-
temperatură; tea au la bază zonele de vegetație (bios),
• apele subterane, prin ridicarea sau coborârea nivelului acestora; peste care se suprapun solurile (pedo), ana-
• relieful, prin formele sale diferite (pante, depresiuni); lizate împreună, din perspectiva repartiției
• substratul, prin caracteristicile rocilor (loess, nisip, argilă, calcare, lor geografice.
aluviuni, roci vulcanice sau șisturi cristaline etc.);
• timpul este elementul deter- Termeni noi
minant al formării solurilor, de-
oarece acestea nu se formează în Clase de sol soluri care se caracterizează prin
câteva zile sau în câțiva ani, ci în același orizont diagnostic (caracteristic).
decenii și secole. Tip de sol sol cu aceeași succesiune de ori-
Există și soluri care reflectă zonturi.
foarte bine substratul: soluri hi- Humus strat al solului unde se acumulează
dromorfe (cu exces de apă); soluri materialele organice provenite din descom-
nisipoase (pe nisipuri); protoso- punerea frunzelor, a ramurilor și a altor sub-
luri (soluri neevoluate); soluri ha- stanțe.
lomorfe (cu săruri). 2. Cernoziom Litieră strat de frunze și crengi căzute și acu-

mulate pe suprafața solului.
• Solurile se suprapun în mare măsură zonelor de vegetație, deoa- Profil de sol succesiune de straturi orizon-
rece rădăcinile plantelor reprezintă factorul de fixare a solului.
tale, de culori și caracteristici diferite, care
• Principala modalitate de conservare și ameliorare a solului o re- formează solul pe întreaga sa lungime până
prezintă utilizarea lui în mod rațional, cu ajutorul unor mijloace la roca de bază.
agrotehnice moderne. Agrotehnică știința care se ocupă cu tehni-
• În regiunile cu secete și precipitații reduse, sunt folosite irigațiile. cile agricole pentru cultivarea plantelor, în
scopul creșterii productivității.