Page 77 - geografie-viii-l

A A
U
U
R
R
N N
C C
A A
A A
U
U
P\[uni [i fâne]e
R R
Tisa
A A
E
E
R
R
C C
N N
P\duri
A A
A A
I I
U
U
P\[uni [i fâne]e
Tisa
R R
A A
P
P
E
E
R
R
Vii
N N
C C
P\duri
A A
I I
A A A A
P\[uni [i fâne]e
Satu Mare
U
U
Tisa
A A
R R
R
R
A A
U U
U U
U
U
Livezi
P
P
E
E
Vii
Baia Mare
R
R
N N N N
R R
R R
P\duri
A A A A
I I
N N
C C C C C C
P\[uni [i fâne]e
P\[uni [i fâne]e
Satu Mare
A A
R R R R
Tisa
Tisa
Teren arabil
P\[uni [i fâne]e
A A A A
R
R
R R
B
B
Tisa
P
Livezi
U
P
U
Suceava
E
E
A A
Baia Mare
Vii
E E
E E
P\duri
A
P\duri
I I I I
A
Satu Mare
Satu Mare
P\duri
Vegeta]ie de
I I
R
R
L
Satu Mare
Teren arabil
L
B
B
U
U
P
P
Suceava
Livezi
Vii Vii
P P
Baia Mare
P P
Vii
lunc\
A
A
Vegeta]ie de
R
R
Teren arabil
L
I I L
R
R
B
Some[
B
U
U
R
R
Livezi
U
Suceava
Livezi
Suceava
U U
Baia Mare
Baia Mare
Ia[i U
Livezi
Suceava
G
G
Baia Mare
lunc\
A
A
C
Vegeta]ie de
Oradea
Teren arabil
L
B
B
B
Teren arabil
B
Some[
Teren arabil
Ia[i B
C I I L B
G
G
A
lunc\
A
A
A
A
A
Vegeta]ie de
C
C
A
A
Vegeta]ie de
Cluj-Napoca
Oradea
L
L
Vegeta]ie de
L
Some[
I I L L
Ia[i L
G
G
N
lunc\
N
Ia[i
Ia[i
lunc\
C
I I
lunc\
A
A
Oradea
Ia[i
Cluj-Napoca
C I II I
Some[
Bac\u
Some[
Some[
Siret Siret Siret Siret
Siret
N
N
G
G
G
G
Siret
M
Prut M
G
G
C
C
C
C
Oradea
Cluj-Napoca
Oradea
A C
A C
Bac\u
Oradea
Târgu Mure[
N
N
U
Prut M
M
U
A
A
O
O
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
A A
A A
Cluj-Napoca
Bac\u
Arad
Târgu Mure[
N
N
N
N
U
U
Prut M
M
O
O
L
N
N
L
Bac\u
Mure[
Bac\u
Arad
Bac\u
Târgu Mure[
Târgu Mure[
U
U
M
Târgu Mure[
Prut M
Prut M
M
O
O
L
L
Prut M
M
D
D
Mure[
Arad
U
U
U
U
O
O
L
O
O
Olt
L
U
U
D
D
O
O
Timi[oara Mure[
O
O
Arad
Arad
Arad
Olt
L
L
L
L
D L
Sibiu
D L
O
O
Mure[
Timi[oara Mure[
V
V
Mure[
I I
Timi[oara
Olt
Olt
Bra[ov
D
D
D
D
Sibiu
Olt
O
O
D
D
Gala]i
V
V
A
A
I I
C C
Timi[oara
Timi[oara
Bra[ov
U U
Timi[oara
Sibiu
Sibiu
O
O
O
O
V
Sibiu
V
A
A
Gala]i
O
O
I I
C C
Bra[ov
U U
Bra[ov
Bra[ov
I I I I N
S
V
V
V
Gala]i
V
Br\ila
A V
A V
C C
A A
U U
R R A
S
Gala]i
A
A
Gala]i
Br\ila
R
C C C C R
Gala]i
A A
A A
U U U U C C
E
U U
S
Br\ila
Pite[ti
E
S
Br\ila
Ploie[ti
Br\ila
S S
Br\ila
R
Pite[ti
E
Ialomi]a
Ploie[ti
Jiu
R
Pite[ti
Arge[
Ialomi]a
E
B
Bucure[ti
E E
Ploie[ti
Ploie[ti
Jiu
Arge[ Ploie[ti
N a r
N a r
R
Pite[ti
Ialomi]a
Olt
Pite[ti
B
a N a r r \
Pite[ti
Constan]a
Bucure[ti
I
Jiu
R
Arge[
R R
Olt
Ialomi]a
Ialomi]a
B
Craiova
I
Bucure[ti
Ialomi]a
Constan]a
A
Jiu
Jiu
Jiu
Arge[
Arge[
r a N a
r a N a
Olt
Craiova
Arge[
B
B
I
Constan]a
Bucure[ti
Bucure[ti
A
U U
A A B
A
A
Bucure[ti
R
R
N N
C C
N e
N e
Dun\rea
Olt
R R
Olt
Craiova
Tisa
B B
Olt
A A
Craiova
M r a N
M r a N
Constan]a
Constan]a
E
A
Craiova
N
N
E I I I
Constan]a
A
A
P\duri
0 20 40 60 80 100 km
U U
L L Dun\rea
P
P
R R
G G
Vii B B
A
A
a
M r a
M r a
A
a
R
R
A
UA
Livezi
U
0 20 40 60 80 100 km
U U
Suceava
L L Dun\rea
Baia Mare
R R
Teren arabil
G G
B B
B
B
M r r e
M r r e
A
A
A
A
0 20 40 60 80 100 km
.

U U
i
A
1
A
g
A
A

F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei
g
.
Dun\rea
.
3
i
i
Vegeta]ie de
F Fig. 2 Regiunile agricole
g
2 L L Dun\rea
L
L
Dun\rea
R R
G G
I I
lunc\ B B B B B B
Ia[i
M a
M a
0 20 40 60 80 100 km
U U U U
0 20 40 60 80 100 km
F Fig. 1 Utilizarea terenurilor
F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei
1
g

.
F Fig. 2 Regiunile agricole
i
3
.
g
g
i
.

Siret
U U
i 0 20 40 60 80 100 km
M
M
2 L L L L
R R R R
M
M
G G G G
C
C
L L
R R
Oradea
G G
F Fig. 1 Utilizarea terenurilor
g
A U
i
1

.
g
F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei
i
A
.
3
.

i
g

2
F
N Fig. 2 Regiunile agricole
A
Cluj-Napoca
R
A
A
N
N
F Fig. 1 Utilizarea terenurilor
i F Fi ig. 1 Utilizarea terenurilor

U
g
.
1

.
2
i F Fi ig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei

F F Fig. 2 Regiunile agricole
.
1
g
.
N Fig. 2 Regiunile agricole
i
g
g

F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei
3
.
3
2

g
g
Bac\u
A
i
.
F Fig. 1 Utilizarea terenurilor
g
.
i
I
1

F Fig. 2 Regiunile agricole

g

.
3
i
2
i
Prut M C
F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei
g
.
R
A
A
R
U
A
U
U
I
O
O
C
N
R
A
A
Arad
A
R
U
L
L
A A
U U
I
A
N N
R E P U B L
G
R R
N
A A
A A
A
R
A
R
I I A
R E P U B L
I
O
G
N
O
A
A
A
R
R
R
R E P U B
Bra[ov
V
V
I I
G
N
A
U
A
A A
A
C R R
A
Gala]i
A
R E P U B L L I C
C
G
R E P U B L I C A
N
G
U
G
R E P U B L I C A I C A I C A I C A A
S
Br\ila
U
N
N
N
UC R AI NA
M O L

D DOC 1
C
1
U
U
E
UC R AI NA
Ploie[ti
U
Pite[ti
S
\
\
M O L D O
O
C

R G G Timi[oara Mure[ I I A A Satu Mare Some[ Sibiu Târgu Mure[ Olt I I F Fig. 1 Utilizarea terenurilor M C D C C C D U U P\[uni [i fâne]e I I I I I I N N Satu Mare Craiova Sibiu Târgu Mure[ Olt A A A A A A A A A A A A I I I I I I I I I I I I Bra[ov O Ploie[ti Suceava I I I I I I I I I I I I Structura fondului funciar R R R R R R R R A a e a e a e a e a e a e a r a r a a A A A A A A A A I I e e e a e a a N a r r \ N N N N N N N N
r r
Ialomi]a D DOC 1 1 Structura fondului funciar
g g
M O L M O L D O V
S
Jiu Arge[ Categorii Mii hectare Propor]ii (%)
E

O
M O L D O VA D O VA
C
Structura fondului funciar
B a a UC R AI NA D DOC 1 1
M O L D O VA D O VA VA A
Bucure[ti e e Fond funciar (total inclusiv 23.839 100,0
UC R AI N
UC R AI NA
S
Olt
C
I Craiova E R Constan]a N N UC R AI N A D DO C 1 1 Categorii Mii hectare Propor]ii (%)
OC 1
O
D DOC 1 75
Structura fondului funciar
1
C

O
Structura fondului funciar
23.839
Fond funciar (total inclusiv Mii hectare Propor]ii (%)
Categorii
A S E R B a a Neagr\ A D DOC 1 platforma litoral\) Structura fondului funciar 100,0
S S
e e 1. Suprafa]a agricol\ din care: 14.759 61,9
Fond funciar (total inclusiv
I A A platforma litoral\) 23.839 100,0
Categorii
Mii hectare Propor]ii (%)
Dun\rea E R B r r Categorii Mii hectare Propor]ii (%)
9.458,3
39,7
B B A a a a. arabil Categorii Mii hectare Propor]ii (%)
E E
61,9
platforma litoral\)
23.839
Fond funciar (total inclusiv
0 20 40 60 80 100 km U U L L G G R R I I I M M Marea agr\ Ne 1. Suprafa]a agricol\ din care: 14.759 100,0
100,0
Fond funciar (total inclusiv
23.839
A A
Regiunile agricole – elemente specifice I A Marea agr\ Ne Fond funciar (total inclusiv 23.839 100,0
13,6
b. p\suni
B
3.256,9
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor) area agr\
R
a. arabil
9.458,3
39,7
14.759
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor) area Neagr\
B
A
1. Suprafa]a agricol\ din care:
61,9
R R
platforma litoral\)
platforma litoral\)
U
I
1448,3
F Fig. 1 Utilizarea terenurilor F Fig. 2 Regiunile agricole F Fig. 3 Podgorie `n Podi[ul Dobrogei L G A R I A Ne agr\ Ne platforma litoral\) 14.759 13,6
6,1
1
i
g
.
c. fâne]e

.
.
i
i
3.256,9
g

2
g

3
B
b. p\suni
9.458,3
a. arabil
39,7
B
1. Suprafa]a agricol\ din care:
1. Suprafa]a agricol\ din care:
B B
61,9
14.759
A
61,9
14.759
U
1. Suprafa]a agricol\ din care:
61,9
277,5
L
1,2
G
1448,3
I I I
c. fâne]e
A
6,1
b. p\suni
9.458,3
39,7
39,7
a. arabil
9.458,3
a. arabil
A
B
9.458,3
U A Regiuni de agricultură mixtă (cultura intensivă A R Aplicații d. vii 3.256,9 13,6
a. arabil
A A
1,3
A C R A I N U L G A R I M e. livezi 318,0 39,7
1,2
277,5
d. vii
1448,3
6,1
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
b. p\suni
3.256,9
13,6
b. p\suni
I a plantelor și creșterea animalelor) A A A Marea Marea c. fâne]e 3.256,9 13,6
b. p\suni
3.256,9
13,6
U U
I I
B B B
R R E P U B L I C A Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor M 2. P\duri 6.678,5 28,0
L L
1,3
318,0
e. livezi
I
U
1,2
R R
277,5
d. vii
A A
G G
c. fâne]e
c. fâne]e
L
1448,3
G
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
6,1
1448,3
c. fâne]e
6,1
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor)
A Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii A R 3. Ape [i b\l]i 1448,3 6,1
903,9
3,8
2. P\duri
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
1,3
318,0
277,5
1,2
1,2
d. vii
d. vii
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor
277,5
G viței-de-vie și de creștere a animalelor 1. Identificați tipurile de agricultură reda-e. livezi 6.678,5 28,0
277,5
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
d. vii
1,2
4. Alte suprafe]e
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor)
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor)
6,3
903,9
Regiuni piscicole
3. Ape [i b\l]i
3,8
6.678,5
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor)
N Regiuni de agricultură montană, cu te pe harta alăturată și precizați câteva area- 2. P\duri 1.497,6 28,0
318,0
e. livezi
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
1,3
318,0
e. livezi
1,3
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor
318,0
e. livezi
1,3
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
1.497,6
6,3
U M O L D O VA predominarea creșterii animalelor le caracteristice pentru fiecare tip. 4. Alte suprafe]e C CAPITOLUL VII AGRICULTURA 7 79 9
3. Ape [i b\l]i
903,9
Regiuni piscicole
3,8
28,0
6.678,5
6.678,5
2. P\duri
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
28,0
2. P\duri
6.678,5
2. P\duri
28,0
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor
C
V
L
P
R
O
T
U
A
A
I
R
I
U
G
I
A
L

U
I
T
L
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor
1.497,6
4. Alte suprafe]e
6,3
3,8
Regiuni piscicole
903,9
3. Ape [i b\l]i
3. Ape [i b\l]i
903,9
3,8
3,8
903,9
3. Ape [i b\l]i
Depresiuni intramontane cu agricultură mixtă
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
2. Caracterizați, pe scurt, agricultura unei
O
I
I
U
U
I
U
L

L
A
L
A
G
R
R
T
P
C
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\
UC R AI NA D DOC 1 Regiuni piscicole unități de relief (dintre cele cunoscute), pre- C CAPITOLUL VII AGRICULTURA 7 79 9
T
A
V
I
1.497,6
4. Alte suprafe]e
6,3
1.497,6
6,3
4. Alte suprafe]e
1
1.497,6

C
O Regiuni piscicole
Structura fondului funciar
4. Alte suprafe]e
6,3
Regiuni piscicole
Areale piscicole
T
L
L
S
I
U
U
C
R
R
A
G
U
I

I
I
O
L
A
A
P
V
T
Categorii Mii hectare Propor]ii (%) cizând: tipul principal de suprafață, regiunea C CAPITOLUL VII AGRICULTURA 7 79 9
E
I
U
T
I
L
T
I
I
I
I
APITOLUL VII AGRICULTURA
L
C
C
U
P
P
U
I
I
U
A
V
V
L
R
A
A
T
A
O
A
R
R
U
L
U

T

L
G
O
C CA
L
G
R
V

A
R
U
T
L
U
L
T
R
P
C
A
I
A
Fond funciar (total inclusiv 23.839 100,0 C CAPITOLUL VII AGRICULTURA 7 79 7 79 9 9 9
U
C CAPITOLUL VII AGRICULTURA
I
L
I
G
O
I
7 79
Neagr\
R
B platforma litoral\) agricolă în care este situată, principalele
I 1. Suprafa]a agricol\ din care: 14.759 61,9 plante de cultură.
a. arabil
A Fig. 1 Regiunile agricole 9.458,3 39,7
b. p\suni
B A Marea și tipurile de agricultură 3.256,9 13,6
U L G A R I c. fâne]e 1448,3 6,1
Regiuni de agricultur\ mixt\ (cultura intensiv\ a plantelor [i cre[terea animalelor) d. vii 277,5 1,2
e. livezi
318,0
1,3
Regiuni cu predominarea pomiculturii, culturii vi]ei de vie [i de cre[tere a animalelor
Tabelul 1. Evoluția principalelor produse agricole 6.678,5
Regiuni de agricultur\ montan\, cu predominarea cre[terii animalelor 2. P\duri 28,0
Depresiuni intramontane cu agricultur\ mixt\ 3. Ape [i b\l]i 903,9 3,8
Regiuni piscicole
Produse (mil. t) 1975 1985 2001 4. Alte suprafe]e 1.497,6 6,3
2016
2023
U
T
R
C CAPITOLUL VII AGRICULTURA A 7 79 9
I
I
U
L
R
A
G
I
L
O
U
L

V
A
C
P
T
I
Grâu 4,9 5,7 7,7 7,6 9,6
Orz 0,9 1,8 1,6 1,7 1,9
Porumb 9,2 15,2 9,1 12,0 8,7
Sfeclă de zahăr 4,9 6,5 0,9 1,4 0,4
Cartofi 2,7 4,3 4,0 3,5 1,2 1. Legumicultură în seră
(după Institutul Național de Statistică, Anuare statistice, 1976 – 2024)
Agricultura este o ramură de bază a economiei naționale, care este for-
mată din: cultura plantelor și creșterea animalelor.
1. Cultura plantelor cuprinde: cerealele, plantele tehnice, cartofii, legu-
mele și leguminoasele, viticultura și pomicultura.
Prin producția de grâu, porumb și orz, țara noastră are o poziție impor-
tantă la nivel mondial: locul 14 la grâu, 19 la orz și locul 12 la porumb.
În afara acestor plante de cultură, în țara noastră se cultivă și: floarea-soa-
relui (pe suprafețe în creștere și cu producții mari; în prezent, România
este a șasea producătoare mondială); legume și leguminoase, frecvent
în sere și solare (1.); plante textile (in și cânepă), pe suprafețe în scădere;
viță-de-vie și pomi fructiferi; flori (floricultură). 2. Irigații
Terenurile arabile sunt supuse unor măsuri agrotehnice, de chimizare,
iar anumite suprafețe sunt irigate. Suprafața irigată a scăzut, dar în ultimii
ani regiunile secetoase au început să fie irigate prin sisteme moderne de Gândire critică
transport și distribuire a apei (2.). În prezent, Insula Mare a Brăilei este cea
Analizați factorii evoluției producției agri-
mai întinsă exploatație agricolă și, totodată, cu cea mai mare producție. cole. Comparați între ei acești factori și preci-
2. Creșterea animalelor este o activitate tradițională. Baza furajeră o re- zați rolul fiecăruia. Cum poate fi prevăzută in-
prezintă pășunile și fânețele naturale (care ocupă aproape 20% din întinde- fluența lor?
rea teritoriului) și plantele furajere cultivate.
Bovinele (1,8 mil. capete) sunt răspândite mai ales în regiunile de munte
și în zonele periurbane. Se cresc îndeosebi vaci pentru lapte. Termeni noi
Porcinele (3,1 mil. capete) se cresc preponderent în zonele de câmpie,
unde există întreprinderi agroindustriale. Agrotehnică măsuri tehnice de păstrare și
Ovinele (10 mil. capete) sunt răspândite în regiunile joase și în cele ameliorare a solului, în vederea cultivării
montane. În trecut (sec. XVIII – XX) ovinele urmau deplasări sezoniere, de agricole, realizate cu mijloace moderne.
la munte la câmpie, anuale sau multianuale (transhumanță). Chimizare adăugarea în sol a unor substanțe
Alte ramuri sunt creșterea păsărilor de curte, apicultura (creșterea albi- chimice, care îi măresc fertilitatea și ocrotesc
nelor) și sericicultura (creșterea viermilor de mătase). plantele de dăunători.