Page 80 - geografie-viii-l

78 ACTIVITĂȚILE ECONOMICE

Industria energetică și a energiei electrice

Industria energetică
DOC 1 Evolu]ia cantit\]ii de petrol Gaz metan
extras [i prelucrat (`n milioane tone) U C R A I N A Gaze asociate
A Petrol
Anii REPUBLICA Huilă
Mil. tone 1980 1987 1990 1994 2014 I Lignit
Petrol prelucrat 26,7 30,4 23,6 14,7 24,0 R Rafinării
Petrol extras 11,5 9,5 7,9 6,7 4,2 A
Import 15,2 20,9 15,7 8,0 19,8 G Iaşi
N
U Cluj Napoca

DOC 2 Evolu]ia cantit\]ii de gaze naturale Arad MOLDOVA
(produc]iile `n miliarde m ) Timişoara Alba Iulia
3
1. Rafinăria Petromidia – Năvodari
Anii 1980 1987 1990 1994 2014 Sibiu Braşov Galaţi U C R A I N A
Mld. m 3 35,1 37,4 28,3 19,6 10,9 S
Ploieşti
E
Piteşti
R
B
I Bucureşti
DOC 3 Evolu]ia cantit\]ii de c\rbune extras A Craiova Constanţa N e a g r ă
pe principalele categorii 0 100 km
(`n milioane tone) B U L G A R I A M a r e a

Mil. tone Anii 1980 1987 1990 1994 2014 Fig. 1 Resurse energetice (semnele redau localizarea centrelor) în sec. XXI
Fig. 1 România − resurse energetice
C\rbune 37,8 55,7 40,8 41,2 37,1 Tabel 1. Evoluția extracției principalelor resurse energetice (după anuarele statistice)
Huil\ 9,7 11,7 5,9 4,8 3,0
C\rbune brun 0,6 0,9 0,7 0,6 0,1 Resurse U.M. 1994 2006 2013 Hidrocentrale
2023
Lignit 27,5 43,1 34,2 35,8 34,0 Termocentrale
Petrol mil. t 6,7 5,6 4,2 3,0
U C R A I N A mari în funcţiune
18,2
34,0
2. Exploatare carboniferă Lignit A mil. t 32,8 31,6 REPUBLICA Termocentrale
retehnologizate
DOC 4 Produc]ia de energie electric\ Huilă I mil. t 7,4 5,2 3,0 A Centrală nucleară
0,3
(`n miliarde kWh/an) R
A
Anii Gaze naturale mld. m 3 34,5 15,2 10,9 8,8
Mld. Kwh 1980 1987 1996 1999 2014 G Oradea Stejaru
Total 67,5 74,1 61,3 50,7 58,7 N Luduş-Iernut U.M. – unitate de măsură
Termocentrale 54,9 62,9 44,2 27,2 26,5 U
Hidrocentrale 12,6 11,2 15,7 18,2 20,1 Resursele hidroenergetice, estimate la 8 000 MW, nu sunt foarte mari,
Borzeşti
Centrale nucleare — — 1,4 5,3 11,1 având în vedere întinderea, varietatea teritoriului și rețeaua hidrografică.
Mintia-Deva
Resursele geotermale au o utilizare complementară (încălzirea locuințelor,
MOLDOVA
Comenta]i oral datele din tabelele de mai sere, balneoterapie). Lotru Argeş U C R A I N A
sus. S Paroşeni Brăila
Energia eoliană și cea solară au început să fie utilizate mai mult în ultimele
Doiceşti
Porţile
E
două decenii. de Fier I Rogojelu Brazi
Rezervele de gaze naturale reprezintă principala resursă energetică, cu un
Turceni
R
Porţile
grad de asigurare mai mare în timp. Bucureşti A N e a g r ă
B
de Fier II
Işalniţa
I
Huila, relativ redusă cantitativ și cu o producție în descreștere, este de o ca-
Cernavodă
A
3. Extracția petrolului litate medie. Se extrage, în cantități tot mai mici, din bazinul Petroșani. M a r e a
0
100 km
A
Lignitul, deși se găsește în cantități mari, poate fi utilizat doar în scop ener-
I
B
R
U
A
G
L
getic. Prezintă dificultăți de extracție și utilizare.
Petrolul, resursă foarte importantă, este insuficient, acoperind 1/5 din ne-
Fig. 3 România − principalele centrale electrice
Termeni noi cesar. Prelucrarea petrolului se realizează în rafinăriile de la Brazi (Petrobrazi),
Ploiești (Petrotel), Midia–Năvodari (Petromidia). Capacitatea actuală de rafi-
Ce inconveniente au termocentralele bazate pe utilizarea gazului metan [i cele bazate
Bazin de extracție teritoriu sau areal, bine nare a petrolului este de 12,5 mil. tone.
Țara noastră are vechi tradiții în explorarea și prelucrarea petrolului (1859,
delimitat, în care există anumite resurse pe utilizarea c\rbunilor?
(cărbuni, petrol, minereuri), reprezentând rafinărie).
Este necesar\ renun]area la termocentralele bazate pe gaz metan [i, `n schimb, dez-
totodată arealul de extracție a acestora. Resursele de uraniu plasează țara noastră pe locul 17 în lume.
Fig. 2 Rafin\ria Ploie[ti, ast\zi voltarea atomocentralei de la Cernavod\?
CAPITOLUL VIII INDUSTRIA 87