Page 79 - geografie-viii-l

ACTIVITĂȚILE ECONOMICE 77

Resursele naturale

și industria

Resursele naturale și valorificarea lor Tabelul 1. Clasificarea geografică
a resurselor naturale
21° 21° 22° 22° 23° 23° 24° 24° 25° 25° 26° 26° 28° 28° Areale cu un poten]ial ridicat
23°
22°
21°
26°
26°
25°
25°
21°
22°
24°
24°
23°
28°
Areale cu un potențial ridicat
28°
22°
26°
28°
24°
23°
21°
25°
Areale cu un poten]ial ridicat
Areale cu un poten]ial ridicat
21°
Areale cu un poten]ial ridicat
0 20 40 60 80 100 km 22° 23° U U U U U U C C C C C 24° C R R R R R A A A A 25° A I I I I I N N N N N A A A A A 26° A 27° R E P U B L I 28° Areale cu un poten]ial ridicat
0 20 40 60 80 100 km
al fondului funciar, care
Areale cu un poten]ial ridicat
0 20 40 60 80 100 km
al fondului funciar, care
al fondului funciar, care
0 20 40 60 80 100 km
al fondului funciar, care
al fondului funciar, care poate
0 20 40 60 80 100 km
A A A A A A R A I N 27° R E P U B L I C al fondului funciar, care Categorii
0 20 40 60 80 100 km
poate favoriza dezvoltarea
al fondului funciar, care
poate favoriza dezvoltarea
poate favoriza dezvoltarea
poate favoriza dezvoltarea
poate favoriza dezvoltarea
favoriza dezvoltarea unei agri-
unei agriculturi intensive [i
poate favoriza dezvoltarea
unei agriculturi intensive [i
unei agriculturi intensive [i
unei agriculturi intensive [i
unei agriculturi intensive [i
performante
culturi intensive și performante
performante
I I I Siret Siret M O L D O unei agriculturi intensive [i Exemple
performante
performante
27° R E P U B L I C C A
I I I Siret M O L D O V M O L D O V A performante de resurse
Siret
Siret
27° R E P U B L I C A
Siret
performante
27° R E P U B L I A A
27° R E P U B L I C A C A
Areale montane cu un
Areale montane cu un
Areale montane cu un
Areale montane cu un
Areale montane cu un
R R M O L D O V A V A Prut Areale montane cu un potențial
po ten]ial diversificat
Areale montane cu un
R R R R diversificat (resurse forestiere, A. Resurse • fondul funciar, terenurile
po ten]ial diversificat
po ten]ial diversificat
po ten]ial diversificat
po ten]ial diversificat
po ten]ial diversificat
(resur se forestiere, roci,
(resur se forestiere, roci,
(resur se forestiere, roci,
(resur se forestiere, roci,
M O L D O V V A
(resur se forestiere, roci,
(resur se forestiere, roci,
hidroenergie, p\ [uni,
A A Ocna-Dej Prut Prut roci, hidroenergie, pășuni, ale mediului arabile, resursele biogeo-
hidroenergie, p\ [uni,
hidroenergie, p\ [uni,
hidroenergie, p\ [uni,
M O L D O A A Prut
hidroenergie, p\ [uni,
Ocna-Dej
Ocna-Dej
Prut
hidroenergie, p\ [uni,
resurse climatice [i tu ristice)
Ocna-Dej
resurse climatice [i tu ristice)
resurse climatice [i tu ristice)
resurse climatice [i tu ristice)
47° 47° A A A A Ocna-Dej Prut resurse climatice și turistice)
resurse climatice [i tu ristice)
47°
47°
Ocna-Dej
47°
47° resurse climatice [i tu ristice) natural grafice (pășuni, păduri, bio-
Areale cu un poten]ial actual
Areale cu un potențial
Areale cu un poten]ial actual
Areale cu un poten]ial actual
Areale cu un poten]ial actual
G G G G G G Areale cu un poten]ial actual
satisf\c\tor de resurse
Areale cu un poten]ial actual
satisf\c\tor de resurse
satisf\c\tor de resurse
satisf\c\tor de resurse
satisf\c\tor de resurse
ener getice
satisf\c\tor de resurse
ener getice
ener getice
ener getice
N N N N N N actual satisfăcător de resurse (fizico-geo- masă, resurse cinegetice și
ener getice
energetice
ener getice
Areale cu resurse minerale
Areale cu resurse minerale
Areale cu resurse minerale
Areale cu resurse minerale
Areale cu resurse minerale
Praid
Praid
(situate `n arii
Areale cu resurse minerale
(situate `n arii
Praid
(situate `n arii
(situate `n arii
U Praid Praid Areale cu resurse minerale grafice) piscicole);
Praid
(situate `n arii
U U U U U Ocna-Mure[ metalo gene tice) • resursele de apă: ape sub-
(situate `n arii
metalo gene tice)
(situate în arii metalogenetice)
metalo gene tice)
metalo gene tice)
Ocna-Mure[
metalo gene tice)
Ocna-Mure[
metalo gene tice)
Ocna-Mure[
Ocna-Mure[
Areale cu un important
Areale cu un important
Ocna-Mure[
Areale cu un important
Areale cu un important
Areale cu un important
Areale cu un important
po ten]ial turistic
po ten]ial turistic
po ten]ial turistic
po ten]ial turistic
Târgu-Ocna
turistic
Târgu-Ocna
Târgu-Ocna
46° 46° Mure[ Mure[ Târgu-Ocna Areale cu un important potențial terane, rețeaua superficială,
po ten]ial turistic
46°
Târgu-Ocna
po ten]ial turistic
46°
46°
Târgu-Ocna
Mure[
Areale cu resurse de ap\ [i
Marea Neagră, resurse hidro-
Areale cu resurse de ap\ [i
Areale cu resurse de ap\ [i
Mure[
46°
Areale cu resurse de ap\ [i
Areale cu resurse de apă și
Mure[
Areale cu resurse de ap\ [i
Mure[
Areale cu resurse de ap\ [i
piscicole
piscicole
piscicole
piscicole
piscicole
piscicole
S
S
S S S
U C R A I N A
S
U C R A I N A A A
• condiții și resurse climatice:
U C R A I N A
Ghelari-Teliuc Bazinul Bazinul piscicole U C R A I N A energetice, geotermale;
Ghelari-Teliuc
U C R A I N N
Ghelari-Teliuc
Ghelari-Teliuc
Ghelari-Teliuc
E
E
U C R A I
Ghelari-Teliuc
E E E
E
Bazinul
Bazinul
energia eoliană, energia so-
Bazinul
Petro[ani
R
R
Petro[ani
Petro[ani
Petro[ani
R R R
Sl\nic-Prahova
Petro[ani
Sl\nic-Prahova
Sl\nic-Prahova
Sl\nic-Prahova
Sl\nic-Prahova
B B B
45° R B I B Bazinul Bazinul Petro[ani Sl\nic-Prahova 45° 45° 45° 45° lară, condițiile climatice.
45°
45°
B
Bazinul
Bazinul
45°
Bazinul
45° 45° I I I I Bazinul 45° 45°
Motru-Rovinari Ocnele Mari
Motru-Rovinari Ocnele Mari
I Bazinul
Motru-Rovinari Ocnele Mari
Motru-Rovinari Ocnele Mari
A Motru-Rovinari Ocnele Mari B. Resurse • resurse energetice: cărbuni,
A Motru-Rovinari Ocnele Mari
A A A
A \
r \ \ \\ \ ale scoarței petrol, gaze naturale, uraniu;
Bucure[ti
Bucure[ti
Bucure[ti
Gaz metan Jiu Jiu Jiu Jiu Jiu Jiu Olt Olt Arge[ Bucure[ti Dun\rea Dun\rea a N e e e N N N N e a a a e a g g g a 44° g r r r g r a N e a g 44° r terestre • resurse minerale: minereuri
Gaz metan
Gaz metan
Gaz metan
Bucure[ti
Gaz metan
Bucure[ti
Gaz metan
Petrol
Petrol
Petrol
Petrol
Arge[
Arge[
Arge[
Petrol
Arge[
feroase și neferoase (mine-
Petrol
Arge[
Lignit
Lignit
Lignit
Lignit
Lignit
Lignit
Huil\
44°
44°
reuri auro-argentifere, mine-
Huil\
Dun\rea
44°
Dun\rea
Huil\
Huil\
Huil\
Dun\rea
44°
Dun\rea
Huil\
Minereuri complexe
Minereuri complexe
Olt Olt
Minereuri complexe
Minereuri complexe
Minereuri complexe
reuri complexe, bauxită);
Olt Olt
Minereuri complexe
Minereuri auro-argentifere
Minereuri auro-argentifere
Minereuri auro-argentifere
Minereuri auro-argentifere
Minereuri auro-argentifere
Minereuri auro-argentifere
Minereuri de fier
Minereuri de fier
Minereuri de fier
Minereuri de fier
M a a r r
Minereuri de fier
B
Minereuri de fier
B
A A
A
A
B B B
Bauxit\
23
A A
M M a a
23
Bauxit\
23
23
U
Bauxit\
Bauxit\
I I I
B
• roci de construcție.
U
Bauxit\
I
23
U U U
L L L
R R R
L
27° I I
Bauxit\
G
A
U
G
R
23
A
24° L L
M M
26° R R
G G G
A A A
Sare
Sare
28°
Sare
Sare
A
23°
24°
25°
28°
27°
29°
26°
22°
23°
29°
22°
Sare
25°
28°
26°
26°
23°
23°
27°
22°
22°
24°
25°
G 25°
27°
24°
28°
27°
29°
Sare
24°
23°
25°
28°
22°
26°
28°
29°
24°
27°
23°
22°
26°
25°
Fig. 1 Potențialul natural (resurse și areale de localizare) în sec. XXI a r 29° r e e e r e a a a e a M a 29° r e • substanțe nemetalifere;
Aplicații
Resursele energetice principale sunt repartizate astfel:
• resurse de petrol în Podișul Getic, Câmpia Română, Câmpia de Vest, 1. Analizați harta și precizați repartiția geo-
Subcarpați (1.) și în platforma continentală a Mării Negre (împreună cu gaze grafică a principalelor categorii de resurse.
naturale); 2. Explicați de ce terenurile agricole (și în-
• gaz metan în Depresiunea Transilvaniei; deosebi cele arabile) repre zintă cea mai impor-
• resursele de lignit sunt concentrate în Podișul Getic, iar cele de huilă, în tantă resursă naturală a țării.
bazinul Petroșani; se importă cantități mici de huilă și cocs;
• condiții climatice, păduri și resurse turistice;
• minereurile (feroase și neferoase) sunt concentrate în arii metalogene-
tice; extracția lor a scăzut foarte mult;
• resurse de sare în Subcarpați și Depresiunea Transilvaniei;
• roci de construcție (marmură, granit, calcar, bazalt, nisip, argilă, ca-
olin, pietriș etc.); pe baza acestora s-a dezvoltat o importantă industrie a
materialelor de construcții (ciment, prefabricate, țiglă etc.).
Resursele hidroenergetice caracterizează râurile (dintre care doar o par-
te sunt amenajate). 1. Sonde de foraj petrolier
Terenurile arabile caracterizează regiunile joase. Reprezintă în prezent
cea mai importantă resursă naturală a țării. Termeni noi
Regiunile montane au resurse energetice, pășuni, ape minerale etc.
În prezent, o parte dintre aceste resurse au fost concesionate, s-a redus Arie metalogenetică arie în care s-au format
extracția lor sau au trecut temporar în conservare. zăcăminte de metale.