Page 62 - istoria-comunismului-xii
P. 62
60 CAPITOLUL VI FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE
TERMENI-CHEIE l societate civilă
l drepturi și libertăți l democrație
l limba de lemn l partid unic VI VI VI
S
T
ONTE
ORME DE OPO
FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE
ARE
ZIȚIE ȘI C
l monopol ideologic l rezistență F F ORME DE OPO ZIȚIE ȘI C ONTE S T ARE
REPERE CRONOLOGICE
1944 primele grupuri rezistente an-
ticomuniste, în Bucovina
1945 Poliția, Jandarmeria, Siguranța
(din 1948, Securitatea) au preluat sar-
cina reprimării rezistenței și opoziției
1948 15 decembrie se înființează
patru „zone teritoriale” în scopul
neutralizării oricărei forme de îm-
potrivire
1949 ianuarie înființarea Trupelor de
Securitate; martie atribuțiile fostei
Jandarmerii sunt preluate de Coman- 1 Rezistența armată
damentul Trupelor de Securitate
1948–1953 apogeul rezistenței anti- Preliminarii Încercările societății civile de a limita ofensiva ideologică a
comuniste
începutul anilor 1960 prinderea ulti- ocupantului comunist nu au dat rezultate. Prin măsuri represive, libertățile
milor luptători anticomuniști civile, deși garantate de constituție, au fost tot mai încălcate. Astfel, drep-
tul cetățenilor de a se asocia, fie în organizații neguvernamentale, fie pur și
simplu de a ieși în stradă pentru a manifesta împotriva abuzurilor și ilegali-
tăților instituțiilor statului, avea să dispară curând ca practică democratică.
Sistemul pluripartidist, societatea civilă – ca tip de reacție cetățenească la
neregulile și abuzurile instituțiilor statului – au fost desființate. Ținta noului
regim era instituirea unor structuri și gândiri unice, al cărei „vehicul” a fost
limba de lemn. Așa a apărut partidul unic, care a impus monopol ideologic
asupra întregii societăți.
Mișcarea Națională de Rezistență Se referă generic la ansamblul
grupărilor și organizațiilor armate anticomuniste din România, deși denu-
mirea a fost folosită inițial pentru a indica grupările identificate de autorități
ca fiind coordonate de generalul Aurel Aldea, în strânsă legătură cu Palatul
regal. MNR – Aldea a fost neutralizată în urma a două mari procese, cunos-
cute ca procesul „Sumanelor Negre” sau al „organizațiilor subversive” (1946)
și procesul lotului „Popp-Bujoiu”, „procesul MNR” sau „procesul grupului
de spioni, complotiști și sabotori”, „procesul marii finanțe” (1948). Acesta
a fost urmat de mai multe „procese-anexă”. Primele grupuri de rezistență
SURSA Aurel Aldea (1887–1949), ge- (partizani) au apărut încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în
A neral. În august 1945, când Re- zona Bucovinei, odată cu înaintarea frontului pe teritoriul României, fiind
gele Mihai I a inițiat „greva regală”,
generalul a luat în calcul declan- susținute de comandamentul româno-german.
șarea unei mișcări de rezistență în
București, stabilind legătura cu or-
ganizația „Haiducii lui Avram Iancu”.
La proces, a declarat: „între cămașa DESCOPERĂ
verde și steagul roșu și cel românesc
am preferat tricolorul”. La 18 noiem-
brie 1946, a fost condamnat la „mun- 1. Amintește-ți ce a însemnat „greva regală”! Pornind de la sursa A, menționează
că silnică pe viață pentru crima de două repere de istorie contextuală pentru anul 1945, în legătură cu situația
complotare întru distrugerea unității politică internă.
statului”, „3 ani închisoare corecțio- 2. Caută informații suplimentare pentru a organiza o fișă de lucru cu titlul:
nală și 200 000 lei amendă corec- „Mișcarea Națională de Rezistență din România, între dovezi istorice și
țională pentru faptul de procurare scenariul autorităților”. Vei ține cont de: a. contextul intern și
de documente publice interesând extern al preluării puterii de către comuniști; b. motivele implicării
ordinea în stat” și la „10 ani deten- generalului Aurel Aldea.
ție riguroasă, 5 ani degradare civică 3. Stabilește reperele geografice și politico-militare ale
și 50 000 lei cheltuieli de judecată
pentru răzvrătire”, urmând să execu- apariției mișcării de partizani. Accesează codul alăturat.
te pedeapsa cea mai grea. A murit în 4. Identifică principala deosebire dintre grupul de rezistență
penitenciarul Aiud. condus de Vladimir Macoveiciuc și grupurile apărute după 1945.
(Dicționarul rezistenței..., vol. 1) Folosește și harta de la codul alăturat.

