Page 57 - istoria-comunismului-xii

REPRESIUNEA POLITICĂ CAPITOLUL V 55

APROFUNDEAZĂ

CE ESTE PROCESUL POLITIC
 Proces juridic influențat masiv de factorul politic în pregătire, desfășura-
re și finalizare.
 În timpul regimului comunist, instituțiile represive (Securitatea – Direcția
de Anchete Penale, Miliția, Procuratura) conlucrau pentru pregătirea și
definitivarea procesului politic.
 Cei judecați nu beneficiau de principiul prezumției de nevinovăție.

1. Legitimarea 2. Manipulare; 3. Compromiterea
represiunii prin inducerea adversarilor regimului
încadrarea ei în sentimentului de comunist, reali și
forme legale, pentru frică pentru a obține potențiali, din interior
condamnarea comportament pasiv sau din exterior.
opozanților politici, din partea populației.
reali sau inventați.

Nicolae Vasilescu (1910–1952), ingi-
„Procesul Bandei de sabotori și diversioniști ner, zis și Colorado (a absolvit Şcoa-
de la Canalul Dunăre-Marea Neagră” (29 august – 1 septembrie 1952) la de Mine din Colorado, SUA); șeful
Direcției Tehnice a Canalului Dună-
Trăsături Finalitate re‑Marea Neagră; acuzat de „crimă
l Proces‑spectacol, după modelul l Condamnați la moarte: Gheorghe de sabotare a propășirii economiei
naționale” și de „crimă de amenin-
celor sovietice din anii 1930, pre- Georgescu‑Topuslău, Dumitru Ni- țare a păcii popoarelor”; executat,
luat de țările‑satelit ale Moscovei chita, Aurel Rozei‑Rozemberg, Ni- potrivit fișei matricole penale, la 13
(Procesul Rajk în Ungaria, 1949; colae Vasilescu‑Colorado, Petre octombrie 1952, decesul a fost înre-
Procesul Slanski în Cehoslovacia, Cernătescu. Georgescu și Cernă- gistrat la Sfatul Popular Constanța
1952). tescu au fost grațiați prin schimba- abia la 9 august 1957.
l Înscenare prin care regimul punea rea pedepsei în muncă silnică pe
eșecul proiectului economic al Ca- viață, ceilalți trei au fost executați SURSA „O realitate sumbră, cu foame,
nalului pe seama unor „burghezi”. la 13 octombrie 1952. F frig, delincvență, accidente,
nefericire, absolut firești în condiții-
le în care 35 de mii de oameni aduși

SURSA „Regimul Gheorghe Gheorghiu‑Dej a pus deficiențele de proiectare și din locurile lor de baștină de nevoi-
D organizatorice de pe șantierele Canalului Dunăre‑Marea Neagră pe sea- le mizeriei de după război – și nu de
«elanul revoluționar» – lucrează la-
ma sabotajelor «dușmanului de clasă», pe acțiunile oponenților regimului de olaltă (deși despărțiți de împletituri
democrație populară. A fost înscenat un proces public cu așa‑zisul sabotaj de sârmă ghimpată) cu alți 35 de mii
de la Canal […] Deținuții de la Canalul Dunăre‑Marea Neagră munceau 12 ore privați de libertate, în condiții pri-
pe zi. Timpul de odihnă le era redus deoarece la orele de muncă prestate se mitive și cu mijloace rudimentare,
adăuga drumul lung, pe jos, până la locul de muncă și înapoi, numărătoarea la spart stâncă, scobit lutul îmbibat
la care trebuiau să stea, diferitele corvezi.” (Nicoleta Ionescu‑Gură, Munca cu apă, cărat piatră, îndiguit marea,
forțată din România în regimul comunist) secat bălți bântuite de malarie, fără
să li se fi asigurat, în prealabil, condi-
ții minime de viață, adăpost, utilaje,
asistență medicală, hrană, cunoștin-
SURSA țe profesionale. Se petrec aici, prin-
E tre salariații «civili», omoruri, fur-
turi, jafuri, beții, violuri, epidemii. E
o realitate în care nu mai este nevoie
și de sabotori. Iată motivul pentru
care în «ficțiunea» despre sabotori
nu era nevoie de realitate.” (Doina
Jela, Cazul Nichita Dumitru)

1. Descrie, pe baza surselor D și F,
cum se desfășura o zi din viața unui
deținut la Canal. Menționează, din
sursa F, în ce a constat regimul de
exterminare aplicat deținuților.
2. Citește, din sursa E, titlurile arti-
colelor de ziar și menționează trei
cuvinte care exprimă acuzații de tip
stalinist, prin care erau stigmatizați,
conform propagandei, „dușmanii de
clasă”.