Page 80 - istoria-comunismului-xii

78 CAPITOLUL VII ECONOMIA

TERMENI-CHEIE l colhoz
VII
VII
l colectivizare l proletariat agricol
l chiaburi l dușman de clasă VII
ONO
MIA
C
ECONOMIA
l întovărășiri l cote obligatorii E E C ONO MIA
REPERE CRONOLOGICE
1949 2 martie Decretul nr. 83 – baza
exproprierilor și confiscărilor; 3–5
martie Plenara CC al PMR: înființa-
rea primelor structuri colectiviste;
înființartea Comisiei Agrare (Secția
Agrară a CC al PMR, din 1950, con-
dusă de Ana Pauker); introducerea
sistemului cotelor obligatorii
1949–1952 cca 80 000 de țărani au
fost închiși pentru rezistență la co-
lectivizare (30 000 au fost judecați
în procese publice)
1957 ianuarie desființarea sistemului
cotelor FOCR, Cota 6/1949 Țăranii din Castranova, jud. Dolj (fostul jud. Romanați)

Fazele colectivizării: întâmpină prima gospodărie colectivă din județ, 1949.
I. 1949–1953, primele structuri
colectiviste; 1. Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare
II. 1953–1956, o ușoară relaxare,
prin reducerea fiscalității asupra Reforma agrară din 1945. Preliminariile colectivizării
gospodăriilor țărănești; La începutul anului 1945, situația politică din România devenise insta-
III. 1957–1962, accelerarea proce- bilă din cauza încercărilor comuniștilor de a prelua puterea. Guvernul pro-
sului, folosirea intensă a mijloa- comunist condus de Petru Groza a anunțat realizarea reformei agrare, care
celor violente.
a fost adoptată la 23 martie 1945 (Legea nr. 187). Falsa dezbatere a proiectu-
lui a durat 10 zile, iar contextul în care a apărut denotă scopul ideologic și
propagandistic al măsurii.
Abuzurile comisiilor de împroprietărire și încălcarea dispozițiilor legii
aveau să conducă la un eșec economic și social. Principalele motive ale eșu-
ării reformei au fost: l însușirea de către stat a 25% din terenurile expropri-
ate în scopul împroprietăririi celor fără pământ sau cu pământ puțin; l fă-
râmițarea terenului agricol în loturi mici (60% din noile proprietăți aveau
în medie 1,20 ha); l dublarea cotelor obligatorii către stat pentru proprie-
tățile de 10–20 ha; l marea foamete din 1946–1947, în special în Moldova.
Toate acestea au determinat producții foarte slabe, transformarea exploa-
tării agricole în muncă de subzistență și falimentul reformei agrare.

Țărănimea și colectivizarea agriculturii
Preluată din experiența sovietică a colhozului, colectivizarea agricul-
turii a produs una dintre cele mai dramatice transformări a satului ro-
Activiștii partidului făceau mânesc tradițional. Prin Planul general pentru „organizarea socialistă a
propagandă pentru colectivizare,
deplasându-se în camioane. agriculturii” s-a decis înființarea primelor structuri colectiviste: gospodă-
riile agricole de stat (GAS), stațiunile de mașini agricole și tractoare (SMT)
ANALIZEAZĂ și gospodăriile agricole colective (GAC).
Au fost stabilite trei categorii de țărani: cei săraci, majoritari, așa-nu-
1. Observă sursa A. Stabilește o co- mitul proletariat agricol, lipsiți de pământ sau cu pământ puțin, mijlo-
relație între document și anii men- cașii, cei înstăriți, și chiaburii (culacii, după model sovietic), identificați
ționați în cele patru colțuri. ca „exploatatori” și „dușmani de clasă”. Regimul comunist a urmărit să
2. Pe baza sursei B, precizează spargă coeziunea comunităților, să rupă legăturile tradiționale și să di-
două obiective ale reformei agrare
din 1945. vizeze lumea satelor prin etichetarea chiaburilor și uneori chiar a țăra-
3. Identifică, pe baza surselor B și C, nilor săraci ca dușmani de clasă. Colectivizarea avea de depășit trei mari
legătura dintre reforma agrară din obstacole: imaginea negativă a colhozurilor sovietice, larg răspândită în
1945 și declanșarea colectivizării. lumea satului românesc, situația economică precară a satelor după anii
4. Alege un obiectiv politico-ide- de secetă și foamete din 1946–1947 și atașamentul față de pământ al țăra-
ologic, dintre cele menționate în nului român. Pierderea proprietăților a dus la sărăcirea accentuată a unei
sursa D. Alcătuiește un eseu de o
pagină în care să descrii metodele categorii însemnate a populației și a încurajat procesul de migrare către
prin care regimul comunist a reali- marile orașe, prin absorbirea în activitățile industriale a unei mari mase
zat acest obiectiv totalitar. de muncitori necalificați.