Page 78 - istoria-comunismului-xii

76 CAPITOLUL VI FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE

RECAPITULARE

[1] Elaborează un text de aproximativ o pagină în tăm nițel. Românii noștri se gândesc numai la ce vor
pierde dacă va afla Securitatea, nu la ceea ce vor câș-
care să utilizezi termenii: rezistență armată,
partizani, disidență, Mișcarea Goma, represiune, gre- tiga – în ciuda Securității. […] V-am mai spus: românii
vă, revendicări, Valea Jiului, Exil, Radio Europa Liberă. se tem de Securitate. Rezultă că, în România, doi inși
nu se tem de Securitate: Domnia Voastră și cu mine.”
[2] Realizează o friză/ axă cronologică vizuală care (Paul Goma, Scrisoare deschisă către Nicolae Ceau-
şescu, februarie 1977)
să cuprindă între 8 și 10 dintre cele mai impor-
tante fapte istorice referitoare la formele de rezisten- B. „Sunt ani de când afirmația că dintre toți intelec-
ță, opoziție, contestare din România comunistă și exi- tualii lagărului comunist-totalitar al Europei răsă-
lul anticomunist. Pentru fiecare fapt istoric, include și ritene românul e cel mai pasiv și mai obedient a
explicațiile asupra acestuia. devenit unul dintre cele mai bătute locuri comune
ale presei occidentale. Ce n-a mai reușit aceeași
[3] Pe baza textelor din manual și a surselor online, presă liberă a fost să-l explice (nicio sinonimie cu
a justifica!) pe-acest intelectual român. […] La urma
alege trei personalități ale exilului românesc și
descrie activitatea acestora în susținerea drepturilor urmelor, presa semnalează, atrage atenția, trage –
omului în România comunistă. Argumentează alege- cum se spune – semnalul de alarmă, ăsta-i rostul
rea! ei.” (Dorin Tudoran, Frig sau frică? – sau despre con-
diția intelectualului român de azi, 1984)

a) Încadrează contextual emiterea celor două texte.
b) Stabilește o asemănare între cei doi emitenți ai tex-
telor și o deosebire între cele două texte.
c) Indică un motiv plauzibil pentru care Goma consi-
dera că numai el și președintele Ceaușescu nu se
temeau de Securitate.
d) Menționează, pe baza celor învățate, motive pentru
care românii se temeau atât de mult de Securitate.
Argumentează!
e) Explică modul în care se informau românii în anii
1970–1980. Argumentează pornind de la textul lui
Tudoran.
f) Menționează o diferență între politica internă și po-
Sursa: ACNSAS litica externă a regimului Ceaușescu.

Folosind diagrama Venn, stabilește două ase-
[4] Citește următorul text: „O elită purtătoare de [6] mănări și două deosebiri între formele de opo-
ziție din perioadele Gheorghiu-Dej și Ceaușescu.
cultură și de tradiție intelectuală a fost de la
(comisă în anii ‘50, dar și în continuare, sub forme mai [7] Realizați un proiect de grup cu temă la alegere:
început brutal reprimată. Consecințele acestei crime
„Rezistența armată anticomunistă din România:
atenuate) față de poporul nostru se fac simțite acum context extern și context intern” sau „Reprezentanți ai
din ce în ce mai mult.” (Doina Cornea, Scrisoare către disidenței în România”, folosind metoda turul galeriei.
cei care n-au încetat să gândească, trimisă la Europa Căutați informații (fotografii, interviuri, memorii, jur-
Liberă, 1982) nale, afișe) despre tema aleasă, apoi organizați în cla-
l Pe baza textului și a cunoștințelor dobândite, ela- să o expoziție.
borează un eseu de aproximativ o pagină în care să Pentru realizarea proiectului, parcurgeți etapele:
explici consecințele acțiunilor represive asupra eli- a) formarea grupelor de lucru și distribuirea sarcini-
telor din România în timpul regimului comunist. lor;
b) realizarea activităților: documentarea, colectarea
[5] Citește următoarele texte: surselor, stabilirea formelor de prezentare și reali-
zarea produselor finale;
A. „De o lună de zile de când, la Praga, a fost dată pu- c) prezentarea produselor finale pentru vizitarea ei:
blicității «Charta ’77», mă străduiesc să-mi conving turul galeriei, evaluarea rezultatelor obținute și for-
cunoscuții să se solidarizeze cu acțiunea cehilor și a mularea concluziilor.
slovacilor. Dar fără succes. Unii au refuzat, net, recu-
sub articolul cutare al Codului Penal; alții nu cunoș- [8] Alcătuiește un portofoliu cu tema „Opoziția
noscând cinstit că asta – adică solidarizarea – cade
față de regimul Ceaușescu în anii 1970–1980”.
teau articolul pe dinafară, dar cunoșteau, pe dinăun- Folosește surse scrise și digitale: apeluri, scrisori
tru, Securitatea; alții, ceva mai curajoși, s-au declarat deschise, memorii, afișe etc., emise de cei implicați și
gata să semneze o scrisoare de solidaritate, dar in- difuzate în România (subversiv) sau în Occident (ile-
descifrabil; în fine, alții mi-au propus să mai aștep- gal, din perspectiva regimului comunist).