Page 75 - istoria-comunismului-xii

FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE CAPITOLUL VI 73

„Statele libere ar trebui să-și amin-
SURSA
A tească că nu întotdeauna comunis-
mul are succes pentru că este mereu
majoritar sau din cauza votului […]
Țările libere trebuie să știe că nimic
nu trece dincolo de Cortina de Fier;
nu există un schimb de idei, teama
indusă de comunism duce la lipsa de
lideri.” (Principesa Ileana, conferin-
ță, 1955, Massachusetts, în D. Man-
dache, Ileana, Principesa României)

Măsuri împotriva exilului
l propagandistice: de ex., revista Glasul Patriei (care publica texte
menite să influențeze exilul, prezentând o Românie progresistă,
democratică etc.);
l informativ-operative: urmărire, „influențare pozitivă” (în special
în vederea „repatrierii” – operațiunea „Recuperarea”), atragerea
la colaborare, dezinformare, cultivarea neîncrederii, suspiciunii și l Selectează din sursă două conse-
stărilor conflictuale între membrii exilului etc.; cințe ale instaurării comunismului
l teroriste: răpiri ale unor exilați din statele occidentale, tentative în Europa.
de asasinare individuale și în grup.
„De ce părăsesc
românii România?”
ATACUL LEGAȚIEI ROMÂNIEI DE LA BERNA „Mișcarea devine în ochii Puterii nu
Cinci tineri români din exil au atacat și ocupat sediul Legației române de doar o ignorare a «liniei», ci o vină, o
la Berna, Elveția, între 14–16 februarie 1955. crimă. Orice critică la adresa acestei
împietriri este considerată «act duș-
PRINCIPII ȘI CONTEXT SCOPUL ACȚIUNII URMĂRI mănos», «trădare de țară», «acțiune
„La începutul anilor ’50, cinci  eliberarea de către au-  Oliviu Beldeanu a fost dirijată de oficinele imperialiste»,
tineri care părăsiseră Româ- toritățile române a unor condamnat de autoritățile «negare a sistemului socialist». […] Cu
nia după instaurarea regi- deținuți politic (generalul elvețiene la 4 ani de închi- tot numărul mic al plecărilor, pierde-
mului comunist aveau să se Aurel Aldea, episcopul gre- soare; eliberat în 1957; rile de oameni reprezintă un procent
întâlnească în Occident și să co-catolic Ioan Suciu ș.a.);  atras prin înșelăciune în îngrijorător, nu numai pentru Putere,
formeze, pentru scurt timp,  punerea regimului de la zona controlată de sovie- ci și pentru țară (două noțiuni distinc-
un grup pe care Securitatea, București într-o lumină tici (Berlinul de Est), a fost te, chiar antagoniste). Guvernul a luat
în 1955, îl va numi «grupul defavorabilă față de opinia răpit de agenții Securității
terorist» sau «grupul Bel- publică occidentală; în 1958, cu sprijinul STASI măsuri de reducere a «scurgerilor» –
deanu», după numele con-  implicit, tragerea unui (poliția politică est-ger- însă acestea, fiind măsuri coercitive,
ducătorului […] toți aveau sem nal de alarmă față de mană); nu au făcut decât să amplifice, să pre-
același ideal: să lupte împo- natura represivă a regi-  condamnat la moarte facă în obsesie dorința românilor de a
triva comunismului, folosind mului comunist instalat în pentru „trădare”, executat pleca din România.” (Paul Goma, text
orice mijloace pe care le-ar fi România după război. în penitenciarul Jilava la difuzat în Occident, februarie 1977).
avut la îndemână…”. (Stejărel 18 februarie 1960.
Olaru, Cei cinci care au spe- l Pe baza celor învățate și a textului,
riat Estul) explică într-o frază: Puterea și țara
= „două noțiuni distincte, chiar an-
tagoniste”.
SURSA „[…] întreprinderea de măsuri speciale în scopul paralizării activității obiectivului
B «EUROPA LIBERĂ» și al neutralizării unor angajați, prin avarierea și distrugerea ȘTIAI CĂ...?
unor clădiri și instalații ale postului, a locuințelor și mijloacelor de transport personale,
precum și prin producerea de vătămări corporale asupra celor mai activi angajați și l La 4 februarie 1981, Securitatea a în-
colaboratori ai «EUROPEI LIBERE»”. (Plan de măsuri, 18 august 1980. Sursa: ACNSAS) cercat eliminarea, prin intermediul te-

Atacul – 21 februarie 1981, ora 21.47: roristului internațional Carlos Șacalul,
 executat la comanda Securității, prin cu colete-bombă, a lui Paul Goma (Pa-
Gruparea teroristului sud-american ris), Nicolae Penescu (Paris) și Șerban
Ilich Ramirez Sanchez, supranumit Orescu (Köln), care criticaseră regimul
Carlos Șacalul („Operațiunea Tango Ceaușescu la CSCE de la Madrid în no-
München”); iembrie 1980–ianuarie 1981.
 dintr-o eroare, bomba de 15 kg de l La 28 iulie 1981, un interlop francez
explozibil de tip „plastic” (producție plătit de Securitate a încercat să-l eli-
românească) a distrus departamen- mine pe Emil Georgescu, prezentato-
tul cehoslovac al REL (au fost răniți rul „Actualității Românești” de la REL,
patru angajați, doi locatari din apro- prin aplicarea a 22 de lovituri de cuțit.
piere; s-au spart geamurile locuințe- l În 1982 Securitatea a plănuit asasi-
lor pe o rază de 100 metri, explozia narea scriitorilor Virgil Tănase și Paul
a fost înregistrată de seismografe; Goma. Planul a eșuat în urma defec-
daune: peste 2 milioane dolari). tării ofițerului însărcinat cu operați-
unea, Matei Haiducu.