Page 103 - istorie-viii-b

Unitatea 9.
ROMÂNIA SECOLELOR XX-XXI 101

CITIȚI CU ATENȚIE
,,Destinderea din anii '70 a părut inițial
să fie favorabilă românilor, s-au mai deschis
frontierele, s-a trăit mai bine, regimul poliți-
enesc s-a atenuat, legăturile cu apusul s-au
intensificat, cultura a dat semne de revigora-
re, după stalinismul anilor '50 era o schimba-
re binevenită, era speranța.
Dar apoi, foarte repede, sprijinul Occi-
dentului a consolidat, în loc de a limita, re-
gimul cultului personalității, iar acesta, ne-
competent, a ruinat țara în ciuda creditelor
primite, a întrerupt comunicările cu Apusul,
în ciuda ușilor ținute deschise.”
STUDIU DE CAZ (Vlad Georgescu, România anilor '80)
l Menționați o dificultate/un avantaj
Viața cotidiană în perioada pentru fiecare etapă menționată de autor.

regimului comunist Sursa: Fototeca on-line
a comunismului LUCRU ÎN ECHIPE
românesc, cota: 109/1977
Pornind de la sursele A și B, lucrați
în perechi. Un coleg explică, în cel mult
Perioada 1948–1965 a fost caracterizată de lipsurile specifice terminării 12 rânduri, viața unui român din perioa-
războiului și de restricțiile și rechizițiile pentru plata datoriilor de război. da regimului comunist, iar celălalt coleg
Atât alimentele de bază, cât și produse ca materialele pentru haine sau lemne explică viața unui român din prezent. La
final comparați prezentările și extrageți
pentru foc au fost distribuite pe bază de cartele. În mediul rural viața era și o concluzie. Concluzia va fi expusă în
mai grea din cauza cotelor obligatorii la care erau supuși țăranii, nevoiți să fața clasei și pe pagina de socializare
dea statului între 20 și 60% din ceea ce produceau în gospodăriile lor, du- a clasei.
când astfel la sărăcirea și înfometarea acestora.
Pe fondul procesului colectivizării agriculturii, țăranii rămași fără pă-
mânt au fost nevoiți să migreze către zonele industrializate, pentru a-și
câștiga existența. Lipsa de locuințe din mediul urban a fost remediată prin
închirierea de către stat a caselor naționalizate și, ulterior, prin construcția
de blocuri, aflate în administrarea diverselor întreprinderi. În noaptea de
31 decembrie 1956 spre 1 ianuarie 1957 a fost transmisă prima emisiune de
televiziune din România. Cu timpul a devenit una dintre modalitățile de pe-
trecere a timpului liber, într-o societate atât de controlată politic.
Perioada 1965–1989 cunoaște două subperioade: 1965–1977, consi-
derată de specialiști una a destinderii, marcată de o mai mare deschidere a
afacerilor cu statele occidentale. Deschiderea uzinei „Dacia” de la Pitești în
1966, de exemplu, dezvoltarea industriei alimentare și a celei ușoare au dus
la creșterea locurilor de muncă și la diversificarea vieții, implicit a moderni- A
zării vieții cotidiene, prin achiziția de mașini și aparate electrice de uz casnic.
Nevoia de petrecere a timpului liber a dezvoltat interesul autorităților pen- Afiş dintr-un magazin alimentar foto
tru turism, în special pentru cel intern. Proiecte precum Transfăgărășanul din Bucureşti, anii 1980. Dinu
Lazăr
sau stațiunile de pe litoralul Mării Negre atrăgeau turiști români și străini.
A doua parte, 1977–1989, este marcată de noile măsuri ideologice adoptate
de regimul comunist. Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu a invadat B
toate domeniile, pe fondul revenirii la un control strict al societății. În aces-
te manifestări au fost implicați masiv elevii, ca pioneri și uteciști. Planuri-
le megalomane ale dictatorului au consumat toate resursele interne, astfel
încât guvernul a contractat mari împrumuturi externe, pentru plata cărora
populația a plătit prin înfometare și frig, după introducerea cartelelor ali-
mentare în 1984 și raționalizarea consumului de carburant și electricitate.
În ultimii ani ai regimului comunist, televiziunea națională transmitea nu-
mai două ore pe zi, aproape în întregime emisiuni dedicate lui Ceaușescu.
Cele mai insuportabile fenomene din acei ani au fost Cei trei F: frigul din
case, foamea și frica de Securitate. Statul la coadă pentru aproape orice, în
vederea aprovizionării de subzistență, s-a transformat într-o ocupație co-
pleșitoare. Ascultarea postului de radio occidental Europa Liberă a devenit o
preocupare obișnuită a românilor, deși era interzisă oficial. Fenomenul social al „cozilor”. Când foto
Dinu
vedeau o coadă pe stradă, oamenii Lazăr
întrebau „Ce se dă aici?” Anii 1980.