Page 77 - istorie-viii-l

UNITATEA VII LECȚIA 1

cazurilor (puterea judecătorească). S-a introdus bugetul de stat, s-a creat
armata națională, s-au înființat arhivele statului, s-au pus bazele unui Știai că?
sistem medical și școlar modern. Prevederile celor două acte au fost foar-
te asemănătoare și au pregătit terenul pentru unirea instituțională și po- Plimbările la șosea erau o formă de
litică a celor două țări românești. socializare a elitelor. De atunci datea-
ză prima șosea pietruită a Bucureștiu-
lui, numită Șoseaua Kiseleff, după nu-
MĂRFURI, OAMENI, GUSTURI Economia a înregistrat progrese vizi- mele guvernatorului rus Pavel Kiseleff,
bile. Producția de mărfuri a crescut și s-a diversificat, pentru a răspunde care a contribuit decisiv la redactarea
nevoilor unei populații în continuă creștere. Vămile interne au fost des- Regulamentelor Organice.
ființate, iar comerțul a fost eliberat de monopolul otoman (1829), ceea
ce i-a permis extinderea sa spre vestul Europei. Numărul manufactu-
rilor a crescut și s-a diversificat, iar în agricultură au început să apară
primele mașini agricole. În plus, societatea a continuat să se modernize-
ze. Mai ales elitele au adoptat noi stiluri în vestimentație, alimentație și
comportament, înlocuind treptat vechile tradiții orientale cu altele noi,
după moda Europei Occidentale.

DE LA SUZERANITATE LA PROTECTORAT Marile Puteri, precum Ru-
sia, Austria și Imperiul Otoman, au început să se intereseze tot mai mult
de Țările Române. Rusia dorea să preia controlul, impunând așa-numi-
tul protectorat asupra Principatelor Române. A reușit acest lucru prin
două acorduri importante: Convenția de la Akkerman și Tratatul de la
Adrianopol. Austria avea tot interesul să-și consolideze și să-și extindă
granițele dincolo de Carpați, iar Imperiul Otoman se străduia să-și păs-
treze cu orice chip poziția sa de putere suzerană. Pavel Kiseleff (tablou de Franz Krüger)

Aplicații

1. Citește sursele date și răspunde cerințelor: progresului economic. De asemenea, au încurajat
A. „În 1806 găsirăm multe jupânese în costum unirea Moldovei cu Țara Românească, înzestrân-
oriental – scrie generalul Langeron în memoriile du-le cu instituții politice aproape identice și ofe-
sale – casele lor lipsite de mobile și bărbații foarte rindu-le locuitorilor lor cetățenie comună. Totuși, în
geloși. Dar prefacerea care se petrecu atunci în Iași ciuda acestor inovații, Regulamentele nu au consti-
și apoi la București și în provincie a fost pe cât de tuit o ruptură netă cu trecutul. Mai curând, în nu-
grabnică pe tot atât de completă. Într-un singur an meroase aspecte ale vieții publice, au dezvoltat idei
toate jupânesele moldovence și muntence adop- și proiecte anterioare, precum gestionarea rațională
tară costumul apusean. De pretutindeni sosiră în a finanțelor, pe care boierii reformatori o susținuse-
cele două capitale negustori de mode, croitorese și ră în deceniile precedente.” (Keith Hitchins, Scurtă
croitori, și magazinele din Viena și Paris se goliră istorie a României)
de toate vechiturile lor, care părură foarte noi la a. Menționează documentele legislative la care
Iași și care fură foarte scump plătite.” (Alexandru se referă sursa și precizează anii introducerii lor în
Alexianu, Mode și veșminte din trecut) fiecare dintre cele două principate.
a. Rezumă într-o singură frază ideea centrală a b. Prezintă într-un scurt text modificările pe
textului. care Regulamentele Organice le-au adus în Țările
b. Cum se vede influența Occidentului în viața Române. Folosește minimum două argumente din
românilor din acea perioadă? Prin ce schimbare sursă.
adoptă românii moda apuseană și cât de repede se
petrece această transformare? 2. Selectează din lecție trei evenimente istorice
și completează tabelul în caiet:
B. „În ansamblu, Regulamentele Organice au Evenimentul Data Cauza Efectul
grăbit modernizarea Principatelor. Au consolidat istoric evenimentului evenimentului
caracterul predictibil al guvernării, în special în
chestiunile fiscale, oferind astfel garanții mai solide
pentru investiții și contracte, condiții indispensabile

LUMEA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI AL XIX-LEA 75