Page 79 - istorie-viii-l
P. 79

UNITATEA VII                                        STUDIU DE CAZ






























                 Grup de revoluționari cu drapelul tricolor         C.D. Rosenthal, România rupându-și cătușele
                       (acuarelă de C. Petrescu)                              pe Câmpia Libertății
                                      GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ.

                     PROGRAME ȘI CONSECINȚE ALE REVOLUȚIEI

           Numit „primăvara popoarelor”, anul 1848 a               intervenții a Rusiei, revoluționarii au fost pru-
        avut o importanță aparte în istoria Europei.                 denți și pașnici. Cu toate acestea, domnitorul
        Un val revoluționar a cuprins atunci multe                    a respins reformele și a trecut la arestarea
        state europene. Din Franța până în sudul                       conducătorilor revoluției. Unii dintre ei au
        Italiei și în Țările Române, revoluționarii                    reușit să fugă în Imperiul Habsburgic, unde
              Moartea lui Decebal
        s-au ridicat împotriva regimurilor absolu-                     au continuat lupta. Printre ei s-au aflat Va-
              (Columna lui Traian)
        tiste, a dominațiilor străine, pentru drepturi                sile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza și Mi-
        și libertăți cetățenești. Flacăra revoluției s-a             hail Kogălniceanu. A doua etapă a revoluției
        aprins la Paris, în februarie 1848, Franța de-  Mihail Kogălniceanu    s-a desfășurat în afara Moldovei, la Brașov și
        venind astfel un exemplu pentru revoluțiile                   Cernăuți. Acolo, sub influența evenimentelor
        care au urmat.                                              din Transilvania și din Bucovina, revoluționa-
           Pașoptiștii: generația schimbării. La ro-                  rii au redactat programe mult mai îndrăzne-
        mâni, ideile revoluționare au venit pe căi                     țe. De exemplu, programul Principiile noas-
        diferite și au îmbrăcat, pe alocuri, forme                     tre pentru reformarea patriei, redactat de
        specifice, în Țara Românească, Moldova                         revoluționari refugiați la Brașov, prevedea:
        și Transilvania. Cei care au susținut aceste                   rezolvarea situației țăranilor, drepturi civile
        idei erau tineri intelectuali cu viziuni libe-               și unirea Moldovei cu Țara Românească.
        rale, care își doreau să schimbe viața politică,              Țara Românească. Spre deosebire de Mol-
        economică și socială. Majoritatea lor erau fii   Nicolae Bălcescu    dova, aici revoluția s-a desfășurat diferit.
        de boieri, de funcționari, de preoți, care studia-          Revoluționarii s-au organizat mai bine, au
        seră la universități din Europa vestică. Pen-                 avut un plan clar și au reușit să câștige spri-
        tru ei, Occidentul, cunoscut în mod direct,                    jinul tuturor claselor sociale. Ei își doreau
        a fost un model ce putea fi adaptat lumii                      ca revoluția să înceapă  simultan în patru
        românești. Tineri, entuziaști, critici și dor-                 locuri  diferite,  dar  autoritățile  au  inter-
        nici de schimbare. Aceștia au fost pașoptiș-                   venit, iar planul a eșuat. Astfel, revoluția
        tii români.                                                   a izbucnit doar la Islaz, pe 9  iunie  1848.
           Moldova. În Moldova, revoluția a avut                    Acolo a fost citită  Proclamația de la Islaz,
        două etape. Prima a avut loc la Iași, în mar-  Avram Iancu    programul revoluției, și s-a format un gu-
        tie 1848, când revoluționarii i-au propus domnitorului   vern  provizoriu,  condus  de  Nicolae  Bălcescu,  C.A.
        Mihail Sturdza un program de reforme moderat, nu-    Rosetti, Gheorghe Magheru și alții. Sub presiunea
        mit Petițiunea-proclamațiune. De teama unei posibile   revoluționarilor, domnitorul Gheorghe Bibescu a


                                                                LUMEA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI AL XIX-LEA  77
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84