Page 79 - istorie-viii-l
P. 79
UNITATEA VII STUDIU DE CAZ
Grup de revoluționari cu drapelul tricolor C.D. Rosenthal, România rupându-și cătușele
(acuarelă de C. Petrescu) pe Câmpia Libertății
GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ.
PROGRAME ȘI CONSECINȚE ALE REVOLUȚIEI
Numit „primăvara popoarelor”, anul 1848 a intervenții a Rusiei, revoluționarii au fost pru-
avut o importanță aparte în istoria Europei. denți și pașnici. Cu toate acestea, domnitorul
Un val revoluționar a cuprins atunci multe a respins reformele și a trecut la arestarea
state europene. Din Franța până în sudul conducătorilor revoluției. Unii dintre ei au
Italiei și în Țările Române, revoluționarii reușit să fugă în Imperiul Habsburgic, unde
Moartea lui Decebal
s-au ridicat împotriva regimurilor absolu- au continuat lupta. Printre ei s-au aflat Va-
(Columna lui Traian)
tiste, a dominațiilor străine, pentru drepturi sile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza și Mi-
și libertăți cetățenești. Flacăra revoluției s-a hail Kogălniceanu. A doua etapă a revoluției
aprins la Paris, în februarie 1848, Franța de- Mihail Kogălniceanu s-a desfășurat în afara Moldovei, la Brașov și
venind astfel un exemplu pentru revoluțiile Cernăuți. Acolo, sub influența evenimentelor
care au urmat. din Transilvania și din Bucovina, revoluționa-
Pașoptiștii: generația schimbării. La ro- rii au redactat programe mult mai îndrăzne-
mâni, ideile revoluționare au venit pe căi țe. De exemplu, programul Principiile noas-
diferite și au îmbrăcat, pe alocuri, forme tre pentru reformarea patriei, redactat de
specifice, în Țara Românească, Moldova revoluționari refugiați la Brașov, prevedea:
și Transilvania. Cei care au susținut aceste rezolvarea situației țăranilor, drepturi civile
idei erau tineri intelectuali cu viziuni libe- și unirea Moldovei cu Țara Românească.
rale, care își doreau să schimbe viața politică, Țara Românească. Spre deosebire de Mol-
economică și socială. Majoritatea lor erau fii Nicolae Bălcescu dova, aici revoluția s-a desfășurat diferit.
de boieri, de funcționari, de preoți, care studia- Revoluționarii s-au organizat mai bine, au
seră la universități din Europa vestică. Pen- avut un plan clar și au reușit să câștige spri-
tru ei, Occidentul, cunoscut în mod direct, jinul tuturor claselor sociale. Ei își doreau
a fost un model ce putea fi adaptat lumii ca revoluția să înceapă simultan în patru
românești. Tineri, entuziaști, critici și dor- locuri diferite, dar autoritățile au inter-
nici de schimbare. Aceștia au fost pașoptiș- venit, iar planul a eșuat. Astfel, revoluția
tii români. a izbucnit doar la Islaz, pe 9 iunie 1848.
Moldova. În Moldova, revoluția a avut Acolo a fost citită Proclamația de la Islaz,
două etape. Prima a avut loc la Iași, în mar- Avram Iancu programul revoluției, și s-a format un gu-
tie 1848, când revoluționarii i-au propus domnitorului vern provizoriu, condus de Nicolae Bălcescu, C.A.
Mihail Sturdza un program de reforme moderat, nu- Rosetti, Gheorghe Magheru și alții. Sub presiunea
mit Petițiunea-proclamațiune. De teama unei posibile revoluționarilor, domnitorul Gheorghe Bibescu a
LUMEA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI AL XIX-LEA 77

