Page 81 - istorie-viii-l
P. 81

UNITATEA VII                                        STUDIU DE CAZ



























                                         Romi din Moldova (desen de Denis Raffet, 1837)

                           ROMII – DE LA ROBIE LA EMANCIPARE

           La începutul secolului al XIX-lea, în Țara Româ-
        nească și Moldova, romii erau robi, adică oameni lip-    Citește sursele și răspunde cerințelor:
        siți de libertate. Trăiau pe moșiile domnitorilor sau    A. „Dar și o altă categorie a societății avea de în-
        ale statului, mănăstirilor și boierilor. Nu erau legați   fruntat obstacole enorme pentru a dobândi drep-
        de pământ, ci de stăpânii lor, care îi puteau căsători,   turi civile. Țiganii fuseseră sclavi de la sosirea lor
        vinde, schimba sau împrumuta fără acordul lor. Ro-    în Principatele Române de la sud de Dunăre, în se-
        bia se moștenea din tată în fiu, iar robii aveau obli-  colul al XIV-lea. Au fost supuși la muncă și la plăți,
        gația de a îndeplini toate poruncile stăpânului. Ma-  în funcție de statutul stăpânilor – domnitori, boieri
        joritatea erau folosiți în muncile agricole sau în alte   sau clerici –, dar și al lor înșiși – stabili sau nomazi.
              Moartea lui Decebal
        activități necesare. Unii dintre ei, precum căldărarii,   Deși au contribuit enorm la economiile Principate-
              (Columna lui Traian)
        fierarii, cărămidarii, muzicanții, primeau din partea   lor prin munca în agricultură sau în meșteșugărit,
        stăpânilor dreptul de a se muta dintr-o zonă în alta.   țiganii s-au situat la periferia societății românești,
        Între 1830 și 1860, cei aproximativ 200 000-250 000   deoarece aveau un stil de viață complet diferit.”
        de romi reprezentau 7% din populația Țării Româ-      (Keith Hitchins, Scurtă istorie a României)
        nești și a Moldovei.                                     B.  „Ne înalță țara deopotrivă cu staturile cele
           Pentru că se mutau des dintr-un loc în altul, romii   mai civilizate în privirea principiului moralului și
        erau considerați nomazi, iar statul modern a văzut    al dreptății (...) acum patria noastră dezrobindu-și
        acest stil de viață ca pe o formă de vagabondaj. Mulți   țiganii, sfințește principiul că toți oamenii se nasc și
        dintre ei trăiau în sărăcie și în condiții grele, ceea ce   rămân slobozi, în vreme ce coloniile Franței și multe
        i-a  făcut  pe  tinerii  reformatori,  influențați  de  ideile   staturi republicane a Unirii Americane de Nord gem
        din Occident, să considere robia ca fiind profund ne-  de milioane de negri împilați, în vreme când robia
        dreaptă. Astfel, începând de la Regulamentele Organi-  încă în adunările legislative a acestor țări numără
        ce, statul s-a implicat, printr-o serie de legi, în elibera-  atâția partizani." (Mihail Kogălniceanu, „Desrobirea
        rea și așezarea lor în locuri stabile. Între 1843 și 1856,   țiganilor”, în revista Propășirea, 6 februarie 1844)
        au fost eliberați treptat: mai întâi robii statului, apoi   1.  Precizează  categoriile  deținătoare  de  robi
        cei ai mănăstirilor și, în cele din urmă, ai boierilor. În   conform sursei A.
        Țara Românească, eliberarea robilor statului a avut loc   2. Enumeră contribuțiile romilor în Principate
        printr-o lege din 1843, iar în Moldova în 1844. În plus,   conform sursei A.
        statul a cumpărat robi de la proprietari pentru a le ofe-  3.  Menționează  principiul  fundamental  care
        ri libertatea. Procesul s-a încheiat în 1856. A fost anul   stă la baza documentului de dezrobire, conform
        în care în Țara Românească s-a dat o lege care permi-  sursei B.
        tea eliberarea tuturor romilor, oferind, totodată, des-  4.  Discută cu un coleg și dezbateți următoarea
        păgubiri foștilor proprietari. Prin aceasta, robia a fost   afirmație: „dezrobirea a fost un act necesar, dar
        abolită definitiv în Țările Române, iar romii au primit   care nu a dus imediat la integrarea romilor și a
        șansa de a fi liberi și de a se integra în societate.   lăsat probleme sociale nerezolvate”.


                                                                LUMEA ROMÂNEASCĂ PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI AL XIX-LEA  79
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86