Page 69 - educatie-plastica-viii
P. 69

Compoziția                                                                                 Capitolul III


               ƒ personajele nu vor sta cu picioarele pe o
              linie  orizontală,  unele  stau  mai  în  față,
              altele stau mai în spate (Fig. 2 și 3, 6, 7).
               ◼ Mișcarea:
               ƒ nici măcar în compozițiile statice perso-
              najele nu stau drepte și nemișcate;
               ƒ omul se mișcă din articulații: între cap și
              gât, între gât și torace, între torace și bazin;
               ƒ membrele au și ele articulațiile lor la îm-
              binarea cu trunchiul, precum și la îmbi-
              nările  dintre  părțile  componente  ale
              membrelor;
               ƒ pentru  a  reda  mișcările  corpului,  trasați
              axele  elementelor  corpului  în  direcțiile
              care sugerează pozițiile dorite. (Fig. 1 și 2).
               ◼ Construcția:
               ƒ dacă  ați  stabilit  locul  personajelor  și   Fig. 6 Théodore Géricault, Deschiderea porților Inchiziției spaniole.
              mișcarea  lor,  puteți  începe  construcția;
              verificați jumătatea corpului pentru a ști
              care va fi lungimea picioarelor; verificați,
              de asemenea, dacă lungimea capului este
              o optime din cea a corpului;
               ƒ construiți  trunchiul,  bazinul  și  forma
              membrelor; personajele care sunt mai în
              față  vor  avea  elemente  ale  corpului  su-
              prapuse  peste  cele  ale  personajelor  din
              spate (Fig. 2 și 3).
               ◼ Culoarea:
               ƒ gama simplă dintre R (roșu) și V (verde)
              se  realizează  prin  amestecul  celor  două
              culori între ele, dar și cu alb și cu negru
              pentru  a  obține  o  diversitate  de  griuri
              colorate; centrele de interes se realizează
              prin  contrast  închis–deschis  sau  prin
              contrast de calitate, punând roșul pur în
              contrast cu roșul rupt, stins (Fig. 7);
               ƒ contrastul R–V se realizează folosind mai
              puține griuri, amestecurile fiind mai nu-  Fig. 7 Elev. Gama simplă (R–V). Observați diferența dintre gama simplă în
              anțate spre roșu și verde (Fig. 8); centrele   care predomină griurile colorate și contrastul complementarelor de la Fig. 8.
              de interes se realizează prin alăturări de
              roșu cu verde, pure, neamestecate; puteți
              alege  și  altă  pereche  de  complementare
              sau contrastul cald–rece, unde fondul va
              fi mai rece, iar personajele mai calde.





















 Fig. 4 Elev. Construcția cu valorație în creion.  Fig. 5 Elev. Etapă de lucru (culoare).  Fig. 8 Elev. Contrastul complementarelor (cu R–V juxtapuse).
                                                                                                               67
                                                                                                           67
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74