Page 66 - educatie-plastica-viii

Capitolul III Compoziția

1.6 Compoziția cu personaje

a. Expresivitatea corpului uman

◼ Din cele mai vechi timpuri, corpul uman a fost studiat,
transformat, idealizat sau interpretat.
◼ Omul a devenit în operele de artă zeu, a reprezentat imaginea
frumuseții ideale, a fost erou, a primit chip umil, grotesc sau
grandios, a atins perfecțiunea și a întruchipat expresia celor mai
diverse gânduri și sentimente.
◼ Din marile opere de artă omul ne privește cu profunzime, cu
inteligență, cu un zâmbet grațios, mirat, trist, sau trecând de la
spaimă la extaz, de la melancolie la bucurie. Aceste emoții nu se
văd numai pe chip, ci sunt asociate cu proporțiile, cu atitudinea, cu
gesturile și cu mișcările corpului.
◼ Frumusețea și expresivitatea personajelor, așa cum au fost re-
prezentate în istoria artei, sunt de o mare bogăție și diversitate.
◼ Trăsături ale formei și trăsături ale atitudinii, ținutei și expresiei:
ƒ după formă, corpul poate fi monumental, alungit, robust, delicat,
viguros, deformat, geometrizat, abstractizat;
ƒ după atitudine, ținută și expresie, omul este grațios, elegant, sără-
căcios, modest, distins, umil, maiestuos, melancolic, meditativ,
concentrat, crispat, îngrozit, mirat, stăpânit, rațional, impulsiv,
uimit.
◼ Oamenii sunt diferiți ca proporții. Proporțiile corpului uman di-
feră și în funcție de vârstă, sex, rasă și chiar de activitate.

Fig. 1 Nike legându-și sandaua. Altorelief.

Fig. 2 Michelangelo Buonarroti, Pietà Bandini. Fig. 3 Albrecht Dürer, Adam și Eva.
64
64