Page 112 - istoria-comunismului-xii

110 CAPITOLUL XI POLITICI CULTURALE ALE REGIMULUI COMUNIST

REPERE CRONOLOGICE
UL
TURALE
UL
TURALE
POLITICI C
POLITICI C
1949–1977 Direcția Generală a Presei XI POLITICI CULTURALE
O
UI C
ALE RE
ALE REGIMULUI COMUNIST
GIMUL
și Tipăriturilor (DGPT), din 1975 Comi- XI XI ALE RE GIMUL UI C O MUNIS T
T
MUNIS
tetul pentru Presă și Tipărituri (CPT) Sursa: http://memorialsighet.ro/
1971 iulie „Tezele din iulie” (reideolo-
gizarea culturii); septembrie Consiliul
Culturii și Educației Socialiste (CCES);
decembrie Legea secretului de stat
1977 „desființarea cenzurii” și înlo-
cuirea ei cu mai subtila autocenzură,
în contextul mișcărilor pentru drep-
turile omului și redobândirii Clauzei
națiunii celei mai favorizate

Lectura obligatorie a ziarului Scânteia, anii 1950.

1. Instrumentalizarea politică a culturii
Regimul comunist a impus monopolul asupra culturii prin diverse me-
tode – reprimarea intelectualilor (arestări, eliberări din funcții, interzice-
rea publicării, campanii de „demascare” și „înfierare”), punerea la index a
mii de volume, publicații și autori, desființarea și reorganizarea institutelor
științifice, naționalizarea instituțiilor (edituri, tipografii, cinematografe) și
plasarea lor sub controlul unic al partidului și statului, crearea sistemului
uniunilor de creație, asigurarea de câștiguri materiale consistente și privi-
legii pentru intelectualii conformiști (premii, medalii, tiraje și drepturi de
autor mari), instituirea cenzurii. În anii stalinismului, România s-a înde-
părtat de cultura occidentală, condamnată drept cosmopolită, decadentă
și produs al imperialismului, preluând de la sovietici realismul socialist în
Sursa: FOCR, Cota: 174(130)/1950 literaturii clasice universale și reintegrarea unor autori marginalizați ori
artă și literatură („jdanovism”). Efectele destalinizării s-au simțit timid în
cultura română între 1953 și 1964, prin traducerea unor capodopere ale

interziși anterior. Primii pași pentru dezideologizarea literaturii și artelor
s-au făcut în perioada 1964–1971, odată cu desovietizarea societății – cen-
zura a devenit mai permisivă, fondurile de cărți interzise ale bibliotecilor

După lansarea „Tezelor din iulie” (1971), s-a constituit CCES, pentru crea-
rea „unei arte militante, socialiste, care să răspundă cerințelor educării ma-
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alte au fost deschise publicului și s-au încurajat creații originale.
persoane cercetează exponatele selor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar”,
expoziţiei „China Nouă”, deschisă care trebuia să asigure implementarea „Tezelor”. Discursul antioccidental
la sala Dalles de Institutul Român
pentru Relaţiile Culturale cu și cenzura s-au intensificat, în vreme ce acțiunile contestatare ale intelec-
Străinătatea (23 decembrie 1950). tualilor la adresa regimului au păstrat un caracter disparat și individual.

DESCOPERĂ – INSTITUȚIA CENZURII

l instituționalizată prin l erau supuse l lua diverse l autori interziși: l filme l piese l subiecte
înființarea Direcției verificării forme: Tudor Arghezi, interzise: de teatru interzise:
Generale a Presei și ideologice modificarea Ion Barbu, Vasile Reconstituirea, interzise: erotism;
Tipăriturilor (DGPT, toate produsele (conținutului, Voiculescu, Carnaval și Gluga naționalism;
1949–1977) și prin culturale titlului), Lucian Blaga, De ce trag pe ochi, religie
activitatea fiecărui redactor autohtone și respingerea, scriitori plecați clopotele, Revizorul, („misticism”);
de carte, a referenților, străine: cărți, retragerea în exil (Petru Mitică? (Lucian la Teatrul criticarea
a funcționarilor de la ziare, reviste, ori topirea Popescu, Pintilie), Faleze Bulandra; realităților
comitetele județene ale filme, piese operei; Dumitru de nisip (Dan economico-
PCR, a secretarilor literari de teatru și de Țepeneag, Paul Pița), Sezonul sociale.
ai teatrelor, a CCES, a muzică; Goma, Virgil pescărușilor
Securității (1977–1989); Tănase ș.a.); (N. Oprițescu);