Page 117 - istoria-comunismului-xii

REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989 CAPITOLUL XII 115

Revoluția Română din 1989 Procesele
Revoluția din 1989 s-a declanșat la Timișoara, în 16 decembrie. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost
Nemulțumirile imediate ale cetățenilor au pornit de la cazul László Tőkés, judecați de un Tribunal Militar Ex-
un pastor reformat de origine maghiară, amenințat cu evacuarea forțată cepțional în cazarma unei unități
din locuință. Protestele enoriașilor s-au extins în tot orașul, iar în urma in- militare din Târgoviște, la 25 de-
cembrie 1989. Sub acuzația de ge-
tervenției Miliției și Armatei, aproximativ 180 de persoane au fost arestate. nocid, subminarea puterii de stat
În după-amiaza zilei de 17 decembrie s-au înregistrat primele victime, prin și a economiei naționale, distruge-
executarea de foc asupra demonstranților, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. rea de bunuri obștești, au fost con-
Alte sute de persoane au fost arestate și duse în diverse locuri (penitenciar, damnați la moarte și împușcați.
sediul Inspectoratului Județean de Miliție, garnizoană), unde au fost ame- Din 1990, împotriva structurilor
de forță și a membrilor conducerii
nințate și bătute. Trupurile a 43 de persoane decedate au fost duse pe ascuns partidului și statului comunist au
la București și incinerate la Crematoriul Cenușa („Operațiunea Trandafirul”). fost intentate o serie de procese,
În zilele următoare manifestanții s-au adunat în Piața Operei, strigând lo- între care, în Procesul de la Timi-
zinci împotriva comunismului și a regimului Ceaușescu. În 20 decembrie șoara (martie 1990–1991), au fost
judecați 25 de ofițeri de Miliție,
s-a promulgat decretul prezidențial pentru instituirea Stării de necesitate în Securitate și reprezentanți ai PCR,
județul Timiș, care punea în stare de alarmă unitățile armatei, Ministerului considerați responsabili pentru
de Interne și formațiunilor gărzilor patriotice, interzicea întrunirile publice uciderea demonstranților între 16
și circulația cetățenilor în grupuri mai mari de cinci persoane. Între timp, și 20 decembrie. Opt inculpați au
revoluționarii timișoreni anunțau formarea Frontului Democratic Român, fost condamnați la închisoare. În
alt proces, generalii de armată Mi-
cu scopul răsturnării regimului comunist. hai Chițac și Victor Atanasie Stăn-
În ziua următoare, mitingul organizat de autorități în Piața Palatului din culescu au fost condamnați la câte
București s-a transformat în revoluție și a cuprins capitala. Mulți demonstranți 15 ani de închisoare pentru „omor
au fost arestați și duși la penitenciarul Jilava. La Hotelul Intercontinental s-a deosebit de grav”. Membrii CPEx al
CC al PCR au fost condamnați și ul-
ridicat baricada-simbol a rezistenței împotriva comunismului. Din diminea- terior grațiați de președintele Ion
ța zilei de 22 decembrie, zeci de mii de muncitori s-au îndreptat în coloane Iliescu.
spre centru, alăturându-se protestului. Copleșite numeric, forțele de ordine
au fost nevoite să poarte negocieri cu manifestanții. După o ultimă încer-
care de înfrângere a revoltei (extinderea stării de necesitate în toată țara și
adresarea directă către cetățenii din Piața Palatului, unde era sediul CC al
PCR), soții Ceaușescu părăseau capitala într-un elicopter, care a decolat de
pe acoperișul CC al PCR.
Puterea a fost preluată de revoluționarii instalați în sediul Televiziunii.
Unitățile Armatei au fost retrase în cazărmi, în vreme ce, din Studioul 4 al
TVR, Ion Iliescu anunța crearea unui Comitet al Salvării Naționale, devenit
apoi al Frontului Salvării Naționale (CFSN).

Locul în care au fost executați
Victimele soții Ceaușescu.
În Revoluție au murit peste 1 100 de oameni, cei mai mulți după 22 decembrie,
și au fost răniți 4 089. Pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care și-au
jertfit viața, s-a instituit titlul de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decem- PORTOFOLIU
brie 1989”, iar pentru cei răniți, titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției
Române din Decembrie 1989” (Legea nr. 42 din 18 decembrie 1990). Realizați o bibliotecă virtuală
(https://bookcreator.com/) dedi-
Foto: © Dinu Lazăr Cimitirul Eroilor, București. cată comunismului și Revoluției
din decembrie 1989, pe care să o
dotați cu surse de istorie orală
(locală sau națională), surse edi-
te (volume de memorii ale foștilor
deținuți politic, ale opozanților și
participanților la Revoluție, anali-
ze, dialoguri, documente de arhi-
vă etc.), surse audio și video etc.
Puteți începe căutarea de la:
l http://www.cnsas.ro/;
l https://www.iiccmer.ro/;
l https://totalitarism.ro/;
l https://www.memorialsighet.ro/;
l https://madc.ro/;
l https://www.comunismulinroma-
nia.ro/;
l http://condamnareacomunismu-
În ordine alfabetică, au fost declarate orașe-martir ale Revoluției: Alba Iulia, Arad, lui.ro/
Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova,
Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș și Timișoara.