Page 115 - istoria-comunismului-xii

POLITICI CULTURALE ALE REGIMULUI COMUNIST CAPITOLUL XI 113

Studiu de caz: Protocronismul
După o relativă perioadă de liberalizare, procesul de politizare a cultu-
rii a luat din nou avânt după 1971, odată cu „Tezele din iulie”. Una dintre
direcțiile culturii române în deceniile opt și nouă a fost protocronismul –
sublinierea superiorității românești asupra lumii occidentale în anumite
domenii. Apariția acestui curent este legată de publicarea în 1974 a artico-
lului „Protocronismul românesc” în revista Secolul 20 de către criticul lite-
rar Edgar Papu, în care autorul susținea că tradiția literară românească se
baza pe originalitate, nu pe modelul occidental, iar marile curente cultu-
rale universale – barocul, romantismul, pașoptismul, realismul, suprare-
alismul, dadaismul – fuseseră elaborate de români și preluate ulterior de
străini. Ideile sale au fost însușite de câteva publicații, printre care s-au re-
marcat revistele Săptămâna (Eugen Barbu), Luceafărul (Mihai Ungheanu)
și Flacăra (Adrian Păunescu), și extrapolate în diverse arii ale cunoașterii. SURSA „S-a dezvoltat o practică neco-
C respunzătoare, tovarăși, de a
privi numai la ce se face în altă par-
Tracomanie te, în străinătate, de a apela pentru
orice la importuri. Aceasta trădează
Un caz aparte de protocronism l-a reprezentat interesul exagerat și o anumită concepție de a conside-
pentru studierea tracilor și a dacilor. Iosif Constantin Drăgan, un om de ra tot ce este străin ca fiind numai
afaceri italian de origine română, fost legionar în tinerețe, a scris cartea bun, o anumită – s-o recunoaștem
Noi, tracii. Istoria multimilenară a neamului românesc, în care a exagerat – prostrație în fața a ceea ce este
teme precum: tracii erau fondatorii Romei și făuritorii civilizației grecești; străin, și în special în fața produselor
aheenii, dorienii și macedonenii erau traci. Puterea și unitatea statului occidentale... Suntem împotriva plo-
conirilor în fața a tot ce este străin...”
dac condus de Burebista a fost una dintre temele predilecte ale proto- (Nicolae Ceaușescu, 1972)
croniștilor. În 1980, regimul comunist a sărbătorit cu mare fast 2 050 de
ani de la formarea „primului stat dac centralizat și independent”. SURSA Exemple
D de protocronism
Români precursori în unele dome-
2 050 de ani de la statul dac, iulie 1980 nii ale culturii și științei:
Sursa: ANR
l Neagoe Basarab — baroc
l Dimitrie Cantemir — romantism
l Costache Negruzzi — realism
l Vasile Alecsandri — impresionism
l Mihai Eminescu — existențialism;
sociologie
l Solomon Marcus — matematică
l Ștefan Procopiu — fizică
l Gogu Constantinescu — tehnică
l Mihail Pascaly — teatru

PORTOFOLIU
Realizează o fișă de portofoliu,
după următorul model:
A
B
C
„Toți scriitorii protocroniști [...] încercau să demonstreze, dar fără
SURSA
A argumente științifice plauzibile, că în cultura română exista un epi- D
centru al genialității, care, din varii motive, nu fusese descoperit până la 1. În căsuțele A–C vei selecta ide-
ei. Pentru a da credibilitate ipotezelor aduse, adepții protocronismului ile/conceptele din fiecare sursă
recurgeau de cele mai multe ori la metode neconvenționale, precum ex- (A–C) și concluzia pentru fiecare.
puneri sarcastice ori ironii referitoare la culturile străine.” (Valentin-Cos- 2. În căsuța D vei realiza o fișă
min Ghiță, „Protocronismul românesc și manifestările acestuia în revista pentru unul dintre cei numiți în
Luceafărul, în perioada anilor 1970”) sursa D, motivând, cu argumente,
dacă a fost sau nu precursor în
„Scrierile protocroniste au sprijinit cultul personalității lui Ceau-
SURSA domeniul său.
B șescu, relativa autarhie încercată în epoca Ceaușescu, împletirea is- 3. Explică, în acest context, afir-
toriei partidului cu istoria milenară a românilor, chemarea la o artă rele- mația lui George Orwell din roma-
vantă din punct de vedere social sau politic, accentul agresiv pe granițele nul distopic 1984: „Cine controlea-
teritoriale care s-ar putea să fie de fapt chiar mai mari decât cele figurând ză trecutul, controlează viitorul:
astăzi pe hărțile lumii și rezistența la imperialismul sovietic în toate do- cine controlează prezentul, con-
meniile.” (Katherine Verdery, Compromis și rezistență) trolează trecutul...”.