Page 113 - istoria-comunismului-xii

POLITICI CULTURALE ALE REGIMULUI COMUNIST CAPITOLUL XI 111

TRECEREA DE LA CENZURĂ LA AUTOCENZURĂ

SURSA „Despre «desființarea cenzurii» nu mente importante trebuie așadar luate în seamă când
A putem vorbi decât în sens figurat; ne referim la acest aspect: 1. Cenzura ≠ DGTP, ci e un
instituția DGPT s-a desființat, într-ade- sistem complex, cu multe elemente și, la eliminarea
văr, însă mecanismul general al cenzu- unuia, ansamblul nu suferă mult, iar atribuțiile insti-
rii era deja bine consolidat și s-a putut tuției suprimate sunt preluate de alții. 2. Transferul
dispensa de serviciile unui organ care, după 28 de cenzorilor care și-au continuat activitatea la CCES.”
ani de existență, își îndeplinise misiunea. Două mo- (Liliana Corobca, în Panorama comunismului)

Sursa: FOCR, Cota: 64/1971 SURSA SURSA Sursa: FOCR, Cota: 85/1971
B C

Vizita oficială a lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu Întâlnirea conducătorilor de partid la CC al PCR cu
în Republica Populară Chineză. Vizita protocolară la Ciu En Lai, scriitorii. Nicolae Ceauşescu expunându-şi cuvântarea
premierul Chinei (iunie 1971). (septembrie 1971).

APROFUNDEAZĂ SURSA Cenzura şi secretul
D de stat
Demascarea lui Tudor Arghezi „În privința secretului de stat, DGPT
Condamnarea publică a operei argheziene în 1948 a servit drept avertis- era o instituție intermediară, mai
ment pentru întreaga intelectualitate. În ziarul Scânteia, redactorul-șef degrabă subordonată, care primea
Sorin Toma a publicat un foileton intitulat „Poezia putrefacției sau putre- anumite liste cu categorii tematice
facția poeziei?”. Cinci decenii mai târziu, Toma a povestit condițiile în care (valabile, în mare măsură, pentru
scrisese textele defăimătoare. Ulterior, scriitorul a fost reabilitat, ca tradu- întregul bloc comunist) […] Cenzu-
cător și autor al unui volum de poezii (1954–1955), și i s-a decernat Premiul ra (ea însăși o instituție secretă) nu
opera cu secrete propriu-zise, ci cu
de Stat pentru poezie (1957). noțiuni abstracte: efectivul forțelor
„Articolul [...] trebuia nu numai să constituie un drastic avertisment dat armate, planurile de stat (defalcate)
lui Tudor Arghezi, dar să și zdruncine... prestigiul și influența de care el se și realizarea lor, balanțele materiale,
bucura în rândul oamenilor de artă. [...] Sarcina de a scrie articolul și indi- capacitățile de producție […], direc-
tivele referitoare la politica externă
cațiile corespunzătoare le-am primit direct de la Iosif Chișinevschi [...]. El a […], fără a se preciza în ce constau
subliniat că îmi transmitea indicațiile conducerii partidului și că inițiativa acestea, fără detalii sau explicații. Iar
a avut-o «însuși tovarășul Dej».” (Sorin Toma, Privind înapoi) cenzorii, oricât de conștiincioși ar fi
l Amintește-ți de la ore- fost, întâmpinau dificultăți în înțele-
le de limba și literatura gerea și, mai ales, în aplicarea con-
cretă a acestora.” (Liliana Corobca, în
română trăsăturile po- Panorama comunismului)
eziei lui Arghezi. Explică
în maximum 10 rânduri 1. Stabilește legătura dintre sursele
schimbarea de atitudine A, B, C și D. Ordonează cronologic în-
a autorităților culturale ființarea instituțiilor și desfășurarea
și propagandistice față evenimentelor implicate.
2. Pe baza celor învățate și cu aju-
de Arghezi, care din poet torul surselor online, menționează
„demascat” și interzis a relevanța sursei B în legătură cu
devenit unul dintre scrii- „Tezele din iulie”.
torii privilegiați. 3. Menționează rolul „Tezelor” în in-
strumentalizarea politică a culturii.
Argumentează!
Adunare de doliu la
Academie, la moartea 4. Definește, cu limbajul tău, auto-
poetului Tudor Arghezi cenzura, în contextul regimului co-
(16 iulie 1967). munist.
Sursa: FOCR, Cota: 425/1967