Page 114 - istoria-comunismului-xii

112 CAPITOLUL XI POLITICI CULTURALE ALE REGIMULUI COMUNIST

„RĂSPÂNDIREA CULTURII PROIECT DE GRUP
ȘI ȘTIINȚEI ÎN MASE”
După preluarea puterii, pentru a-și Pornind de la sursele A, B și C, colaborați la realizarea
atinge obiectivele politice, autorită- unui proiect la nivel de liceu: „Libertate de gândire și
țile comuniste au declanșat un vast de implicare pentru configurarea viitorului meu”. Folosiți surse variate (scrise,
program cultural („răspândirea cul- multimedia), în funcție de suportul pe care îl alegeți: clasic sau digital. Ultimul
turii și științei în mase”), prin care pas: expunerea lui la afișierul (sau pe site-ul) liceului.
au alfabetizat milioane de țărani,
au reparat clădiri ale instituțiilor de SURSA „Dacă nu se pune cu toată stăruința problema ridicării nivelului cultu-
cultură (teatre, muzee), au înființat A ral al țărănimii, nu vom putea împinge această țărănime către socia-
cinematografe, au construit cămine
culturale sătești dotate cu biblioteci, lism.” (ministrul învățământului public, Gheorghe Vasilichi, 1949)
au constituit fonduri pentru artiști. SURSA „Politicile culturale și naționale ale regimului Ceaușescu au inhibat
B o disidență intelectuală. De fapt, proporțiile reale ale disidenței sunt
neglijabile în raport cu realitățile din Europa Centrală. A dominat confor-
mismul sau exilul interior, numit și «rezistență prin cultură»; în fapt, aceas-
tă «rezistență» a fost un nonconformism tolerat oficial și – în mare parte
– controlat.” (Cristian Vasile, Politicile culturale în România comunistă)

SURSA „Filmele istorice realizate de regizorul Sergiu Nicolaescu fac parte
C dintr-un program politic de anvergură intitulat «epopeea națională
Sursa: MNIR cinematografică» [...] urmărit cu tenacitate de-a lungul întregii perioade
ceaușiste. Cadrul istoric devine în filmele lui Nicolaescu un pretext pentru

român, suveranitatea și unitatea națională, ubicuitatea inamicilor interni și
Caravana cinematografică vânturarea unui set de mituri politice – originile și continuitatea poporului
în jud. Buzău, 1949. externi și imaginea paternalistă a Conducătorului omnipotent – menite să
legitimeze tezele național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu.” (Bogdan
Jitea, „Cadrul istoric devine în filmele lui Nicolaescu un pretext pentru vân-
turarea unui set de mituri politice”)

ROMANUL REALIST-SOCIALIST ȘI PROPAGANDA VIZUALĂ
În 1949, Mihail Sadoveanu a publicat romanul Mitrea Cocor, despre un
țăran sărac luat prizonier de Armata Roșie și convertit la marxism-leni-
nism, care odată întors acasă, după război, triumfă asupra boierului „ex-
ploatator” Cristea Trei-Nasuri și face dreptate țăranilor prin reforma agra-
ră locală. În 1952, romanul a fost ecranizat de Victor Iliu și Marietta Sadova.

„Oamenii de la Malu se ofilesc în umbra trecutului. Asupra acestora tre-
buie îndeplinită revoluția. Alcătuirea veche să fie în întregime răsturnată.
Statul socialist nu va întârzia să puie la îndemâna foștilor robi toate puterile
științei, așa încât unde au fost cândva noroaie și cocioabe, să apară șosele și
case luminate electric; unde bântuia seceta, să vie pe canaluri bucuria apei,
unde se trudea silnic omul, mașinile
să-i ușureze munca. Desfacerea de
trecut, ieșirea într-un veac nou al lu-
Gheorghiu-Dej şi Mihail Sadoveanu, mii. Toate acestea clipeau în Cocor,
anii 1950. Sursa: ANR ca lumini fugarnice și învălmășite, pe
când își ținea în brațe copilul primit
ȘTIAI CĂ...? de la soața lui. Vântișorul subțire al
pustiei gâdilă năsucul micuțului, îl
l Cetățenii erau obligați prin lege făcu să strănute și să deschidă ochii.
să înregistreze la Miliție mașinile Acum zâmbea soarelui de octom-
de scris personale. vrie.” (Mitrea Cocor)
l În funcție de rezoluția cenzorului, l Menționează câteva repere
manuscrisele erau ștampilate cu evenimențiale și cronologice din in-
„Bun de imprimat” sau „Cenzurat”. tervalul 1945–1952 ca fundal pentru
l Bibliotecile aveau un fond de car-
te „Special”, interzis publicului larg. scrierea romanului Mitrea Cocor și
l Festivalul național „Cântarea Ro- ecranizarea acestuia.
mâniei” (din 1976), organizat bianu- l Realizează o fișă pentru Mihail
al, promova artiștii profesioniști și Sadoveanu, ținând cont și de latura
amatori și își propunea să înlocu- sa politică. Scrie un eseu de o pagi-
iască arta cultă cu arta populară. nă, cu titlul unei celebre conferințe
l Stalin i-a numit „ingineri ai sufle- din 1945 a acestuia: „Lumina vine de
tului” pe scriitori. la Răsărit”.