Page 121 - istoria-comunismului-xii

MEMORIA REGIMULUI COMUNIST CAPITOLUL XIII 119

2. Condamnarea comunismului în România.
Procese contra foștilor torționari. Nostalgia comunismului

Condamnarea comunismului în România a fost o în 2006, în timpul mandatului președintelui Traian
temă foarte prezentă în social media după 1990. Startul Băsescu, pe baza unui Raport final redactat de o Comisie
unui proces real al comunismului a fost pierdut odată Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din
cu nepunerea în aplicare a punctului 8 al Proclamației România (Comisia Tismăneanu). Încercările tardive
de la Timișoara (12 martie 1990): „propunem ca legea de a judeca foști angajați ai Ministerului de Interne, în
electorală să interzică pentru primele trei legislaturi fapt doi foști directori de penitenciar, au stârnit multe
consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foș- controverse și frustrări asupra a ceea ce ar trebui să
tilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. însemne procesul comunismului, pe care o parte în-
Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă semnată a societății civile și a intelectualității îl vedea
a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi so- similar proceselor de tip Nürnberg împotriva naziștilor,
cietatea românească. Până la stabilizarea situației și mergând cu pedepsirea responsabililor de la eșaloanele
reconcilierea națională, absența lor din viața publică superioare către cele inferioare.
este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea
electorală să se treacă un paragraf special care să inter- Gloria Barna (1936–1993), fos-
zică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția tă deținută politic; personajul
de președinte al țării”. Proclamația a fost inspirată de o Toria din romanul Justa (Paul
fostă deținută politic (Alexandra Indrieș, pseudonimul Goma) este inspirat de cum-
plita experiență a studentei
Gloriei Barna) și inițiată de jurnalistul, viitor om politic, din generația „ungariștilor”
Gheorghe (George) Șerban, fiind considerată o reacție a (1956). A fost supusă de Secu-
societății civile incipiente la urmările comunismului. ritate la torturi fizice și morale
Regimul comunist avea să fie condamnat oficial abia greu de imaginat.

MEMORIA COLECTIVĂ vs NOSTALGIA COMUNISMULUI

„21 decembrie, Ziua memoriei victimelor comunismului în România”
„23 august, Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”
La trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste, raționalizările, frigul din apartamente și umilința cotidi-
fenomenul nostalgiei a cuprins, în grade diferite, toate ță- ană a cozilor. Din perspectiva nostalgicilor, Ceaușescu își
rile fostului bloc sovietic. Nostalgia comunistă a devenit recapătă statutul de lider luminat și înțelept. Reanimarea
un loc comun pentru cei care nu se mai regăsesc în soci- și reabilitarea lui reflectă o afinitate pentru practicile pa-
etatea prezentului. Atunci când rememorează existența în ternaliste din politica și economia românească.
comunism, nostalgicii evocă numai experiențele pozitive „Fără să știți, când vă duceți pe undeva pe la țară, ați
și minimalizează în mod voit consecințele răului totalitar, putea călca pe un mormânt, unde se află îngropat un
trecând sub tăcere suferințele victimelor, tratamentele om care a fost pur și simplu luat de acasă, în miez de
psihiatrice, politicile pronataliste și „ocrotirea” copiilor noapte, dus și împușcat și îngropat acolo, pe ascuns. Noi
instituționalizați, intruziunea statului în viața privată, su- încercăm să-i găsim pe cei morți și să le facem acest mic
pravegherea permanentă și frica indusă de Securitate,
act de dreptate. Adică să-i înapoiem familiilor
pentru a fi înmormântați creștinește. [...] Pentru
a înțelege caracterul societății românești de azi,
pentru a-i descoperi mecanismele de funcționa-
re și a încerca să reparăm răul făcut, trebuie mai
întâi să dezgropăm morții comunismului, pentru
a-i putea face pe cei vii să privească înainte.” (De
ce dezgropăm morții comunismului?, www.con-
damnareacomunismului.ro)

l Pentru a înțelege mai bine atmosfera
epocii, urmărește filmul documentar
„Dealul Crucii”, regia Nicolae Mărgi-
neanu, 2010 (https://www.youtube.
com/watch?v=buPGUsKydJk).
Sursa: Gh. Petrov În aprilie 2009, echipa de arheologi de la IICC(ME)R, condusă

de Marius Oprea și Gheorghe Petrov, a deshumat la Nepos,
jud. Bistrița‑Năsăud, osemintele căpitanului Leonida Bodiu, lui
Dumitru Toader și Ioan Burdeț, executați de Securitate în 1949.