Page 49 - istoria-comunismului-xii

REPRESIUNEA POLITICĂ CAPITOLUL V 47

DESCOPERĂ Celulă de
Fortul 13 Jilava a făcut parte din cele 18 forturi de apăra- pedeapsă © F. Bălănescu
SURSA
E re ale capitalei, construite sub Carol I, săpat la 10 metri (izolare,
sub nivelul pământului. Între 1948–1964 a fost penitenciar de „Neagra”)
executare a pedepsei, depozit al Securității și centru de triere
pentru deținuți.
„În beciurile din Jilava noi nu eram alimentați, ci eram furajați:
orz, hoaspe de fasole, bașca porumbul urluit, sub formă de tur-
toi. Intensul jeg acumulat de luni de zile în straturi suprapuse și
întrepătrunse care, din cauză de transpirație, mereu lipsiți de aer,
intra în fermentație...”. (Pr. Tertulian Langa, Trecând pragul tăcerii)
l Descrie, pornind de la sursa E, condițiile de detenție din Fortul
13 Jilava.

GEOGRAFIA REPRESIUNII ȘI REGIMUL PENITENCIAR REGIMUL PENITENCIAR
l Localizează, pe sursa D, penitenciarul Mislea. Elaborează o fișă în care să descrii con- l alimentație la limita supravie-
dițiile de detenție de la Mislea. Bibliografie orientativă: Dicționarul penitenciarelor țuirii fiziologice (bărbații ajun-
din România comunistă (1945–1967); România 1945–1989. Enciclopedia regimului co- geau la 35–40 kg); l privarea de:
munist. Represiunea, vol. II (F–O); https://www.youtube.com/watch?v=PtP0c1ULGn0. asistență medicală și tratament,
l Poți alege de pe hartă alt loc de detenție/muncă forțată/domiciliu obligatoriu/ igienă, aer, pachete, vizite sau
deportare. corespondență (rar și în condiții
speciale); l pedeapsa cu izolare
APROFUNDEAZĂ limitată sau totală.

ȘTIAI CĂ...?

l A existat un serviciu de contrain-
formații penitenciare, direct sub-
ordonat Securității și a purtat mai
multe nume conspirative: Serviciu
operativ; Serviciu de inspecții; Ser-
viciul K – Contrainformații Miliție și
Penitenciare.
l Norma regulamentară de hrană
pentru un deținut era de 2 400 ca-
lorii. În anii 1950, la Jilava, un deți-
nut primea 800–1 000 calorii/zi, iar
la Aiud 700–800.
Sighet (detaliu – celular) l Locul de sub priciuri (paturi), direct
pe podeaua de ciment, era numit de
Sighet – „închisoarea demnitarilor” Este situată în orașul Sighetu Marmației. către deținuți „la Şerpărie”.
Până în 1955, când au fost contopite, au existat două penitenciare: Raional și l Gardienii erau numiți de către de-
Principal. Au fost închiși aici țărani maramureșeni care au refuzat plata cotelor ținuți „caralii”.
obligatorii, tineri din Frățiile de Cruce, foștii demnitari (două loturi mari: 5/6 l Numele unor locuri de detenție au
mai și iulie 1950), episcopi și preoți greco‑catolici (transferați la 26 mai și 26 devenit substantive comune („Dacă
octombrie 1950), episcopi și preoți romano‑catolici (1951–1952) etc. Au murit la nu ești cuminte, te dau la gherlă!”).
Sighet, din cauza foamei, frigului, izolării, lipsei asistenței medicale și igienei,
Iuliu Maniu, Gheorghe și Dinu Brătianu, Constantin Argetoianu, Alexandru Lape-
datu, Mihail Manoilescu, episcopul romano‑catolic Anton Durcovici, episcopii
greco‑catolici Tit‑Liviu Chinezu, Ioan Suciu, Valeriu Traian Frențiu și mulți alții.

GHEORGHE BRĂTIANU (1898–1953). Avea li-
cență în studii juridice la Universitatea din
Iași, în litere la Sorbona (Paris) și doctorat în
filozofie la Universitatea din Cernăuți. A fost
membru titular al Academiei Române, cali-
tate pe care a pierdut‑o la 9 iunie 1948. În
1930 a creat o facțiune liberală. Unele dintre
cele mai importante lucrări istorice ale sale
au apărut postum, precum Marea Neagră.
A fost arestat cu lotul foștilor
demnitari în noaptea de 5/6 mai „Spaima deținuților politic,
1950 și a murit în detenția politi- sergentul-major Perju”, Balta
că, la Sighet, în aprilie 1953. Brăilei, 1962–1963, desen de
Radu Bercea. © AINST