Page 50 - istoria-comunismului-xii
P. 50

48 CAPITOLUL V    REPRESIUNEA POLITICĂ



                                                              În primăvara anului 1950, experimentul a fost „exportat”
                                                           la Brașov, Gherla, Peninsula, Târgu‑Ocna, Ocnele Mari, Jila-
                                                           va. Stoparea definitivă s‑a produs la 19 decembrie 1951, după
                                                           aflarea secretului: la 11 iulie, când medicul deținut Ion Simi-
           REEDUCAREA DE TIP PITEȘTI                       onescu, torturat la Peninsula de reeducații transferați de la
                                                           Pitești, s‑a aruncat în sârmele ghimpate, nemaisuportând
                                                           teroarea, și a fost împușcat de soldatul din pază. Experi-
           În 1947 s‑a configurat o formă de reeducare în peniten-  mentul a fost mușamalizat prin organizarea a două procese:
        ciarul  Suceava,  unde  influența  fostului  student  la  drept   al reeducaților (1954) și al administrației închisorilor (1957),
        Eugen Țurcanu a crescut. În închisoarea Pitești, unde, ală-  în urma cărora au fost condamnați la moarte și executați 17
        turi  de  studenții  legionari  arestați  încă  din  1941,  au  fost   deținuți, în timp ce responsabilii din aparatul administrativ
        transferați toți studenții și cei care s‑au declarat studenți,   inferior au fost grațiați de ministrul de interne la scurtă vre-
        arestați între 1948–1949, autoritățile au organizat proiectul   me. MAI și PMR nu au asumat nicio responsabilitate și nu au
        „pe baze noi”. Sub coordonarea Serviciului Operativ/Servi-  plătit pentru organizarea celui mai monstruos experiment
        ciul Inspecții (Securitatea închisorilor, înființată în martie   din sistemul concentraționar românesc. Au murit în reedu-
        1949), sistemul penitenciar era parazitat de Securitate.  care în jur de 40 de oameni și au fost maltratați câteva mii.

        FORMULEAZĂ PROPRIA OPINIE: Între „autodemascare” și „autobiografie”
         I. DEMASCAREA EXTERIOARĂ                         II. DEMASCAREA INTERNĂ       III. POST-DEMASCARE
         A. Demascarea din    B. Demascarea din exterior = con-  A. Redactarea „Autobiografiei”:   Redactarea Analizei de
         interior = anihilarea vo-  firmarea desprinderii de trecut:   „momentul ficțiunii […] acum erau  evoluție = definitivarea
         inței; ruperea de trecut;   „autodemascarea”, declararea   obligați să producă doar falsul: să  ruperii de trecut, pe
         informarea despre toate   activității din exteriorul închisorii;  spună despre ei și familiile lor că   baza unui fundament
         faptele lor și ale altora,   informații care puteau fi de folos   sunt cei mai mari criminali, inces-  doctrinar.
         care ar fi putut fi împotri- regimului (în scris, pe tăblițe de   tuoși, desfrânați și ticăloși”;   (Sursa: M. Stănescu,
         va regimului (verbală).  săpun); confruntarea de către   B. Ideologizarea: discuții despre   Procesele reeducării,
                              Țurcanu a declarațiilor.    doctrina și practicile comuniste.  1952–1960)


                                          țurile obținute sub tortura neîntreruptă și   în cinstea mai marelui lor, proslăvindu‑i
         SURSA                            a îngădui arestarea atâtor opozanți rămași   pofta de sânge și de suflete tinere, nevi-
          A                               în libertate. Apoi, a lega pe deținuții‑torți-  novate.” (Mihai Buracu, Tăblițele de săpun
                                          onari între ei, prin complicitatea crimei.”  de la ITȘET-IP)
                                               (Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești)   SURSA  „Procesul grupului Țurcanu a fost
                                          SURSA  „Tăblițele erau ciorna acestor de-  D unul  tipic  comunist,  în  care  in-
                                           C   lațiuni, dar ele nu se aruncau după   culpații au fost selectați cu grijă dintre
                                          utilizare. […] Am intrat în această teribilă   deținuții  cu  trecut  legionar  […]  Scopul
                                          bibliotecă a crimei și a morții în luna mai   său a fost triplu: 1) de a oferi un răspuns
                                          1951, după ce trecusem prin primele trei   la  scandalul  internațional  declanșat
                                          faze ale așa‑zisei reeducări din Camera   de difuzarea în Occident a informației
                                          4 Spital. […] A mai rămas ceva? Smulge‑l   despre demascările prin tortură; 2) de a
                                          și, sângerând, aruncă‑l pe jarul minciunii.   muta responsabilitățile pentru crimele
                                          Cu cât mai mare e pustiul rămas în urmă,   și torturile din demascări de pe umerii
                                          cu atât mai bine. Mamele, surorile, târfe   oficialilor regimului comunist pe cei ai
                                          și ele, sunt aplaudate la scenă deschisă.   deținuților înșiși, în speță legionari; 3)
                                          Invocarea  sodomiei  stârnește  hohote.   de a‑i lichida fizic pe cei mai reeducați
                                          Râgâitul celor de pe priciul de sus capă-  dintre deținuți, în tentativa de a nega
                                          tă gust și miros de tămâie pentru râturile   că acțiunea avea ca sursă conducerea
                                          struțo‑cămilelor, ale rinocerilor‑căprioa-  Partidului  și  fusese  pusă  în  practică
                                          re, ale șerpilor‑miriapozi, ale călăilor‑vic-  de Organele sale secrete (Securitatea),
        „Voices in my head” (1).          time. […] Isus Piteșteanul a intrat călare în   deci de a‑i elimina pe cei mai informați
        © Pavel Stănescu, 2025            Ierusalimul din camera 4 Spital. Am luat   martori și de a șterge urmele. […] final
                                          astfel parte, în patru labe, la un dezmăț și   previzibil: executarea executanților de la
                                          o orgie scârbavnică, la o liturghisire nea-  ultimul eșalon al acțiunii.” (M. Stănescu,
        SURSA  „Nikolski este acela care a inițiat   gră în care șobolanii au chițăit osanale   Procesele reeducării, 1952–1960)
         B acolo o operație de distrugere psi-
        hică a deținuților, slujindu‑se de ambiția
        nemăsurată și de spiritul demonic al unui
        deținut, care făcuse o vreme parte din Fră-  1. Elaborează o fișă de analiză a reeducării de tip Pi-
        țiile de Cruce, dar care trecuse repede la   tești: a. scopul; b. fazele reeducării; c. metode de tortură
        comuniști […] Scopul Securității, inițiind   fizică, psihică, morală; d. autorii morali ai experimen-
        reeducarea de la Pitești, nu era numai   tului reeducării; e. responsabilitatea proiectului; f. re-
        de a doborî forțele vii ale unei mișcări   prezentări artistice. Poți consulta și: http://www.cnsas.
        politice – oricare ar fi fost ea – ci și de   ro/reeducarea.html; https://mircea‑stanescu.blogspot.
        a anihila metodic, și fără posibilitate de
        recuperare, forța de opoziție a totalității   com; https://www.pitestiprison.org/.
        tineretului deținut. Avantajele imediate   2. Stabilește curentele de opinie actuale despre reeducarea de tip Pitești, în-
        sau mai îndepărtate erau următoarele:   tr‑un eseu liber, în care vei ține cont și de expresii asociate reeducării: „torționari”,
        mai întâi, a completa ancheta prin denun-  „victime‑călăi”, „desființarea omului”, „Brainwashing” ș.a. Compară cu reeducarea
                                            nonviolentă de tip Aiud (vezi manualul digital).
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55