Page 51 - istoria-comunismului-xii

REPRESIUNEA POLITICĂ CAPITOLUL V 49

Deportarea REPERE CRONOLOGICE

SURSA Deportare (modelul sovietic): „Măsura are caracter represiv, cu rolul de 1950–1951 măsuri pentru deportare
A a‑i izola de restul societății pe cei considerați indezirabili. În regimul și DO; înființarea a 18 sate noi, con-
comunist, deși era cel mai adesea o operațiune cu caracter politic, d. s‑a struite de deportați
sprijinit pe hotărâri și reglementări cu caracter juridic, fără ca victimele 1951 iunie 44 000 de oameni sunt
să fie parte într‑un proces. Deciziile privind d. erau luate în funcție de dislocați din zona de frontieră cu
necesitățile ideologice ale regimului comunist. […] În URSS, d. a devenit Iugoslavia și deportați în Câmpia
Bărăganului; la operațiune au luat
una dintre măsurile represive cele mai eficiente de luptă împotriva parte 22 000 de soldați în termen
opozanților reali și inventați, subsumată celor două logici complementare 1953 5 februarie moare Iuliu Maniu în
– teroarea și profilaxia. Deportarea a fost o soluție de «pacificare» a penitenciarul Sighet; 5 martie: moare
zonelor îndărătnice față de colectivizare, de îndepărtare a «dușmanilor I.V. Stalin
poporului», a «antisovieticilor» etc.” (Enciclopedia Represiunii, vol. 1) 1955 încep să fie aduși în Bărăgan
deținuți politic „nereeducați” în de-
SURSA „Cel mai amplu și tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc tenție, cu regim de DO
B în iunie 1951, când aproximativ 44 000 de persoane, care locuiau pe o 1956 februarie noul lider sovietic
rază de 25 de km de la granița cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan Nikita Hrușciov critică politica de
într‑una dintre cele mai secrete, rapide și opresive acțiuni organizate de teroare a regimului Stalin, reafir-
autoritățile comuniste. Germani, cei mai mulți șvabi din Banat, unguri, bul- mând idealurile comuniste de ex-
gari, sârbi, evrei, români bănățeni și olteni, basarabeni, bucovineni, aro- tracție leninistă
1958 retragerea trupelor sovietice de
mâni, vlahi, megleno‑români etc. au fost deportați din zona lor de origine ocupație din România
sau de «dislocare» în plin câmp, unde au fost obligați să își construiască, 1958–1964 sunt rase cu buldozerul
pornind de la zero, o nouă viață.” (V. Antonovici, C.‑F. Dobre, De por tați în majoritatea satelor noi din Bărăgan
Bărăgan: Amintiri din Siberia românească)
ANALIZEAZĂ

1. Citește cu atenție sursa A. Ana-
lizează specificul deportării în ca-
SURSA drul politicii represive a regimului
C comunist.
2. Pe baza sursei B, menționează mă-
Fostul deținut surile adoptate de regimul comunist
Mircea Stancu la frontiera cu Iugoslavia. Precizează
în DO, locuind categoriile etnice supuse deportării
în casa ridicată și cauza esențială a acestei acțiuni
de deportați, represive.
3. Studiază harta de la p. 46 și sur-
Răchitoasa, sa C, apoi explică motivele înființării
1959. Sursa: localităților pentru deportați în Câm-
Mara Radu. pia Bărăganului și nu în altă zonă.
4. Menționează, din sursa D, o trăsă-
Istoria Orală a comunismului tură caracteristică vieții cotidiene a
celor deportați.

SURSA „10 noiembrie [1952] 5. Realizează, pe baza sursei D, o
D N‑aș dori nici dușmanilor listă cu neajunsurile vieții de de-
portat, explicite în sursă, dar și cu
mei – pe care nu știu să‑i am – cele subînțelese.
viața pe care o ducem noi! […]
9 decembrie… Am uitat să scriu
că ieri Dna Reihtenwald, vecina, J urnal
ne‑a adus o bucată de cârnăcior
proaspăt. Virgil, de bucurie, a și Țineți timp de o săptămână jur-
nal, aplicat la viața voastră de zi
sărutat‑o! […] 6 martie [1953] La cu zi, folosind ca punct de por-
copii le‑am dat puțin lapte rămas nire sursa D. La următoarea oră
de dimineață, iar noi câte o de istorie, comparați jurnalele și
bucățică de pâine, dar eu oricât aș discutați despre ele.
mânca pâine, tot flămândă rămân, Lecturi opționale: Lăcrămioara
căci sunt profund flămândă! […] Stoenescu, De pe băncile școlii
7 martie… Acasă n‑am mai avut în închisorile comuniste; Traian
Bodea, Adolescenți în zeghe; Anca
cu ce prăji o mâncare, am vrut Ştef, Raul Ştef, „Dragă Sisiluț,
să facem schimb pe tărâțe, dar noi pe lumea asta nu o să ne mai
umblarea și căutarea de așa vedem”.
amator m‑a umilit în așa măsură
că până la urmă am izbucnit în
plâns fără oprire!” (Elena Spijavca, Preotul Bucur și familia Spijavca, în fața
Munci și zile în Bărăgan) casei ridicate de aceștia în Bărăgan.