Page 52 - istoria-comunismului-xii

50 CAPITOLUL V REPRESIUNEA POLITICĂ

Domiciliul obligatoriu (DO)
Domiciliu obligatoriu: „D.o. reprezintă o variantă intermediară, din punctul de vedere al intensității represiunii,
între tortură sau alte metode de presiune fizică și psihică aplicate în detenție și deportare sau alte forme de
recluziune. În principiu, d.o. este o formă a exilului intern prin care indivizi sau grupuri erau deportați în scopul
dezrădăcinării socioculturale, dar și al unui control mai eficient asupra celor supuși unei asemenea forme de
represiune.” (Enciclopedia Represiunii, vol. 1)

l În a doua parte a anilor 1950, DO a SURSA Scriitorul Paul Goma, internat după detenție în regim de DO pentru 36 de luni,
vizat și deținuții politic eliberați din A suplimentate cu încă 24 de luni, Lătești, 1959. Sursa: Mara Radu
închisori, considerați nereeducați în
timpul detenției.
l „Deoiștii” aveau voie să se miște
doar într‑un perimetru de 15 km în
jurul localității. Depășirea perime-
trului atrăgea sancțiuni foarte dure.

MEMORIA DOCUMENTULUI
FOTOGRAFIC
Interpretează sursa A în contextul
istoric care a generat‑o.
Pentru aceasta: 1. stabilește cro-
nologia și natura regimului politic;
2. motivul prezenței personajului la
Lătești; 3. interpretează detaliile din
planul secund și stabilește legătura
cu personajul. 4. Realizați portofolii
digitale cu imagini din deportare și
DO. Comparați‑le!

Lectură complementară: Radu
Surdulescu, O formă de tinerețe.
1956–1962. Anii contrarevoluționari.

ACTIVITATE COMPLEMENTARĂ – DEZVOLTAREA SPIRITULUI CRITIC

GRUPUL NOICA-PILLAT „Funcția de terorizare a intelectualității, îndeplinită de pro-
Context extern și intern cesul Noica – Pillat, este pusă în lumină de caracterul anodin al
 reprimarea brutală a Revoluției Maghiare (1956) blo- «delictelor» săvârșite de cei judecați și condamnați: lectura unor
carea politicii de destindere (politica de coexistență) între cărți și manuscrise de filozofie, discuții pe marginea lor, difuza-
blocul estic și cel vestic rea, prin copiere a acestor lucrări [...]. Anchetatorii s‑au străduit
 destalinizarea anunțată de Hrușciov Gheorghiu‑Dej – folosind tortura și amenințările – să smulgă celor arestați de-
decide să‑și întărească poziția națională în linie stalinistă clarații care să dea imaginea unor activități subversive de mare
(eliminarea de la conducere a lui Miron Constantinescu și gravitate. Dacă unor anchetatori mărginiți Hegel sau Goethe,
Iosif Chișinevschi) Cioran sau Eliade puteau să le pară ca o amenințare pentru
 retragerea trupelor sovietice din România (1958) regimul comunist, factorii de decizie, organizatori ai procesului,
Hrușciov arăta că dorește destinderea, regimul de la Bucu- știau că acești intelectuali, chiar dacă opozanți ai regimului, nu‑l
rești a aplicat măsuri profilactice pentru a evita o revoltă periclitau prin criticile și glumele lor…” (Florin Constantiniu, în
ca în Ungaria Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat…)

1. Aflați din sur- termeni istorici și atitudine fair‑play. fericirii, o capodoperă de gen, difuzată
se complementare La final, vor fi scrise pe tablă cele două în serial la REL de Monica Lovinescu,
informații despre concluzii sau o singură concluzie, în între 1988–1989.
intelectualii din Gru- cazul în care grupurile ajung la o sin-
pul Noica – Pillat. gură opinie.
2. Împărțiți în
două grupuri, iden- Nicolae Steinhardt (1912–1989),
tificați un motiv al autorităților pentru doctor în drept, scriitor, critic literar și
arestarea și condamnarea Grupului. publicist, exclus din barou în 1947, după
Situația 1: Motivul celor două grupuri eliberare s‑a călugărit. A fost ultimul
coincide sau motivele nu sunt opoza- arestat în lotul Noica – Pillat (a refuzat
bile; un elev va scrie pe tablă argumen- să fie martor al acuzării); condamnat la
tele pentru libertatea de expresie, li- 12 ani de muncă silnică, pentru „unelti-
bertatea de conștiință și manifestarea re contra ordinii sociale”; botezat orto-
neîngrădită a spiritului critic. Situația 2: dox în închisoarea Jilava (1960), de către
Motivele sunt opozabile; fiecare grup călugărul Mina Dobzeu, experiență care
își va argumenta alegerea, folosind l‑a marcat profund, inspirând Jurnalul