Page 54 - istoria-comunismului-xii
P. 54

52 CAPITOLUL V    REPRESIUNEA POLITICĂ



              APROFUNDEAZĂ                              NOTE DE LECTURĂ / BIBLIOTECA VIRTUALĂ
                                          Memoria ca formă de justiție. Comunicări prezentate la Seminarul
                                          de la Sighetu Marmației (10–12 iunie 1994), Alianța Civică –
                                          Departamentul de Istorie Orală, 1994.

                                          A doua ediție a simpozionului De la adevărul istoric, la
                                          judecata istoriei, organizat de Alianța Civică, a fost struc-
                                          turat pe patru teme: Memoria ca formă de justiție; Formele
                                          și mecanismele totalitarismului; Țăranul român, victimă a
                                          represiunii comuniste; Istoria orală, o șansă de salvare a
                                          adevărului. Au participat peste 150 de persoane din Româ-
                                          nia, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Bulgaria și Ungaria,
                                          printre acestea numărându-se Dennis Deletant (Influența so-
                                          vietică asupra Securității române. 1944–1953), Șerban Rădu-
                                          lescu-Zoner (Rolul presei comuniste: 1944–1948 în pregătirea
                                          genocidului), Doina Cornea (Mecanismele terorii în vederea
                                          distrugerii sistemului instituțional democrat), Dumitru Șan-
                                          dru (Comisia Aliată (Sovietică) de Control și regimul de
                                          detenție din România).

                                          l  Sintetizează  în  fața  clasei
                                          principalele  idei  ale  unei
         Principalele colonii (lagăre) de   cărți despre comunism, după
       muncă din Balta Brăilei. Sursa: AINST  modelul de mai sus.
       „Toată ziua eram înjurați și bătuți.
       Așa au apărut ei, pinguinii. Oame-
       nii epuizați fizic, cu deznădejdea în      ANALIZEAZĂ ȘI COMPARĂ!   Poezia carcerală
       suflet și priviri, își târau pașii și zi-
       lele prin noroiul din Salcia. Îmbrân-
       ciți și înjurați, nu erau capabili să   A  circulat  în  tot  sistemul  concentraționar,  transmisă  prin  pereți  (Morse)  și
       riposteze  nimănui.  Mulți  dintre  ei   uneori transcrisă (de ex., cu albastru de metilen sustras de la infirmerie) cu
       au ajuns în Agaua. Așa a apărut zi-  instrumente improvizate (sârme găsite în curtea penitenciarului), pe fâșii din
       cala: Pinguinule, se vede Agaua prin   haine. Hârtia, creionul etc. erau interzise. Descoperirea obiectelor improvizate
       urechile tale! – moartea.          era aspru pedepsită. Deținuții eliberați au salvat prin memorare mii de versuri,
       Eram  atunci  în  Salcia  cca  1500  de   al căror efect este apreciat de supraviețuitori esențial pentru supraviețuire.
       deținuți și au murit cca 250. […] La   Așa cum mărturisesc foarte mulți dintre ei, poezia carcerală nu a avut culoare
       început, unul câte unul, puși într‑o   politică, purtând un mesaj universal inspirat de suferință.
       ladă  și  îngropați  la  Agaua.  Mai  pe
       urmă, câte patru, pentru că nu mai
       aveau  scânduri  suficiente.  (Mihai   Cântec de jale şi desnădejde   Canalul (Andrei Ciurunga)
       Murgu, în Arhivele Totalitarismului)  (Liliana Protopopescu)
                                                                            „Aici am ars și‑am sângerat cu anii,
                                          „Hoo! Gândurile mele, haită de    aici am rupt cu dinții din țărână,
                                            lupi, năpustită în mine;        și aici ne‑am cununat, cu bolovanii,
                                          Cum mă cutreieră, cum mă urlă,    câte‑un picior uitat sau câte‑o
                                            cum mă înhață, cum mă              mână./…/
                                            înfulecă!                       Aprinși sub biciul vântului fierbinte,
                                          Hoo! Sufletul meu, cimitir părăsit,   bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare,
                                            fără cântatul cocoșilor;        am presărat cu mii de oseminte
                                          Care mă bântuie, neostoiți, strigoii   meleagul dintre Dunăre și Mare. /…/
                                            amintirilor!
                                          Oh! Lacrimă; cum îmi înjunghii    Istoria, ce curge‑acum întoarsă,
                                            tu iezii albi ai nădejdilor     va ține minte și‑ntre foi va strânge
                                            pe lespedea păgână a            acest cumplit Danubiu care varsă
                                            deznădejdii… ”                  pe trei guri apă și pe‑a patra sânge.”
                                          l Stabilește contextul istoric și ideologic al creării celor două poeme.
                                          l Identifică o asemănare și o deosebire din punct de vedere literar.
                                          l Analizează, pe scurt, câte o metaforă din fiecare poem.
                                          „/…/Atât de cumplite au fost suferințele,/ Atât de năprasnică urgia,/ Încât
                                          în noaptea aceea unii și-au pierdut mințile,/ Alții și-au pierdut veșnicia./…/”
                                          l Caută online poemul „Amin”, de Sergiu Mandinescu. Realizează o fișă de
                                          lectură: a. date sumare despre autor; b. împrejurările conceperii poemului
                                          c. la ce se referă în versurile marcate.
       Mihai Murgu, deținut politic
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59