Page 55 - istoria-comunismului-xii

REPRESIUNEA POLITICĂ CAPITOLUL V 53

3. Forme de supraveghere și represiune (1965–1989): TERMENI-CHEIE l supraveghere
l dosar de obiectiv l dosar de
generalizarea supravegherii, procese de drept comun
problemă l sistem informativ
motivate politic, psihiatrie punitivă, instituționalizarea general l psihiatrie
forțată a minorilor
După 1965, mijloacele de supraveghere și control s-au diversificat și
perfecționat, în special după ce Școala Militară de Ofițeri de Securitate de
la Băneasa, înființată în iunie 1968, a început să producă primele generații
de cadre. Dacă în prima perioadă a comunismului românesc, Securitatea
a avut ca obiective anihilarea unor largi categorii de „probleme”, precum:
legionarii, rezistența armată anticomunistă, studenții revoltați în 1956,
țăranii care se opuneau colectivizării etc., în timpul regimului Ceaușescu,
a crescut ponderea supravegherii tuturor celor care sugerau potențialita-
tea „dușmanilor interni” și existența „dușmanilor externi”. Regimul era
mult mai preocupat de imaginea externă, în tandem cu supravegherea
informativă generală practicată în interior, având mai ales caracter pre-
ventiv. Deși numărul deținuților pe criterii politice a scăzut (majoritatea
„dușmanilor interni” fusese anihilată până în 1964), după 1965, din mo-
tive de prevenție și „profilaxie socială”, mulți indezirabili au fost închiși
abuziv și ilegal în instituții psihiatrice. După 1971 (Tezele din iulie), a cres-
cut spectaculos numărul celor condamnați la muncă forțată.
Vasile Paraschiv (1928–2011), mun‑
citor, membru al PCR, disident, a
criticat decenii la rând abuzurile și
ilegalitățile, s‑a solidarizat cu Miș-
carea pentru drepturile omului, cu
Neculai Z. Popa
(1931–2019), fost deținut Doina Cornea, a fost membru fonda-
politic, condamnat la tor al SLOMR etc. A fost bătut, răpit,
25 ani de muncă silnică, arestat, internat în azile psihiatrice.
din care a executat 13, În anul 2008, în ceremonia de la Pa-
urmărit de Securitate latul Cotroceni, a refuzat decorația
(filat), după eliberarea Ordinul Național „Steaua României”
din 1964 , în „problema în grad de cavaler, oferită de statul
catolică”, deoarece în român „în semn de apreciere deo-
detenție s-a convertit la sebită pentru înalta ținută morală și
greco-catolicism (ACNSAS). patriotismul de care a dat dovadă,
pentru devotamentul și atașamen-
tul față de valorile democrației”,
considerând că urmările comunis-
mului sunt încă prezente. Ion Vianu
scria despre acesta:

„Un om singur care înfruntă teroa-
rea (și ceva care este încă și mai te-
rifiant decât teroarea: disprețul din
partea masei, târârea în derizoriu)
este echivalentul moral al geniului
intelectual: un geniu etic”.

„Deși în perioada care a urmat rela-
xării din 1964, numărul persoanelor
încarcerate pe motive politice s‑a
diminuat semnificativ, fenomenul
nu a dispărut însă în totalitate. La
Aiud, Poarta Albă și Jilava au exis-
tat deținuți politic și în anii 1980,
iar sistemul a început să mascheze
arestările pe criterii politice, prin
Scriitorul Alexandru încadrări juridice de drept comun.
Monciu-Sudinschi, avertizat în anii Printre cazurile rezonante ale dizi-
1970 de Securitate pentru „poziție denților încarcerați în anii 1980 îi
necorespunzătoare”, supravegheat menționăm pe Gheorghe Ursu, Radu
prin DUI, aici urmărit de ofițerii de Filipescu sau Petre Mihai Băcanu.”
filaj (ACNSAS). (Sursa: IICCMER)

l Dacă vrei să aprofundezi metode-
le folosite de Securitate, consultă și
manualul digital!