Page 69 - istoria-comunismului-xii
P. 69
FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE CAPITOLUL VI 67
„Armele” disidenților
Mișcarea pentru drepturile omului din România
Cuvântul – exprimat liber
Numită și Mișcarea Goma, s-a înfiripat în contextul Actului Final de la Scrisoarea deschisă (publică)
Helsinki, după modelul Cartei 77 cehoslovace. Documentul său constitutiv Protestul pașnic
Greva foamei
este Scrisoarea deschisă adresată participanților la Conferința de la Samizdatul
Belgrad, la 8 februarie 1977, semnată inițial de opt persoane, între care
Paul Goma și soția sa. Acest prim gest colectiv de opoziție din România
anilor 1970 a fost pregătit individual de solidarizarea publică a lui Goma
cu mișcarea cehoslovacă și prin scrisori deschise adresate lui Ceaușescu.
Scrisoarea (Apelul Goma) adresată CSCE de la Belgrad (4 octombrie
1977–8 martie 1978) a fost semnată de peste 430 de cetățeni români,
identificați de Securitate. Alte sute au obținut pașapoarte pentru a pleca
din România doar amenințând că vor semna Apelul Goma și își vor face
publice semnăturile. Aderenții proveneau din toate mediile profesionale
și culturale, muncitori, profesori, elevi, studenți, preoți și pastori de
diverse confesiuni. Cei mai cunoscuți semnatari au fost psihiatrul Ion
Vianu și criticul literar Ion Negoițescu.
În ciuda lichidării de către Securitate, Mișcarea Goma a continuat
să producă efecte (Grup Canal 77, Grup Balta Brăilei, Greva minerilor
din Valea Jiului ș.a.). Așa cum aprecia Vlad Georgescu, la Radio Europa Natalia Gorbanevskaia (1936–2013),
Liberă, în 1987: „Ele apar mereu, una după alta. Goma avea dreptate, opozantă anticomunistă, poetă; in-
principalul lucru este să nu-ți mai fie frică. Fără frică ești liber, fără frică, ternată în 1968 într-un azil psihia-
puterea represiunii este frântă”. tric, forțată să emigreze în Occident;
fondatoarea unei publicații samizdat
Paul Goma (1935–2020), scriitor interzis despre abuzurile sovietice.
în România după 1971. Condamnat
pentru protestele studențești din 1956 Eu n-am salvat nici Varșovia, nici
(1956–1958); DO (1958–1962); arestat la Praga.
1 aprilie 1977, s-a încercat asasinarea lui Eu, eu sunt vinovata, eu sunt cea
prin otrăvire în închisoare; eliberat la de neiertat!
presiunea opiniei publice internaționale, Bătute fie-i ușile și ferestrele-n
la 6 mai 1977; hărțuit de Securitate, s-a scânduri blestematei mele de
exilat cu familia în Franța (20 noiembrie
1977); în 1981 și 1982 Securitatea a case!
plănuit asasinarea sa în Franța, prin Casă a răului, a crimei și a min-
intermediul teroristului internațional ciunii!
Carlos Șacalul, cu un colet-bombă,
apoi cu otravă prin ofițerul Matei Te-am legat cu un lanț nevăzut,
Haiducu, rezident al Securității la Paris Încât să n-ai odihnă și bucurie de-
cât în ăst loc oribil,
(ambele au eșuat); refugiat politic. În cotlonul ăsta plin de fum, plin
Sursa: ACNSAS. Unde poporul meu trăiește fără
de bețivani,
Dumnezeu și fără căință.
(Natalia Gorbanevskaia, 1978;
Ion Vianu (1934–2024), psihiatru, scriitor; trad. de O. Nimigean)
a aderat la Mișcarea Goma printr-o
scrisoare deschisă și l-a susținut
necondiționat, împreună cu medicul l Identifică și analizează tema ex-
fost deținut politic Ion Ladea și cu alții. primată în versurile de mai sus.
Securitatea l-a hărțuit până când a reușit l Compară poezia ei cu poezia lui
să emigreze. A denunțat public folosirea Mircea Dinescu, „Doamne-ferește”,
psihiatriei ca armă politică. din volumul Moar tea citeşte ziarul,
„În dictaturile contemporane formele esențiale ale manifestărilor individuale și 1989.
sociale (artă, cultură, știință, crezurile politice și religioase, conștiința națională)
devin cuvinte goale în slujba propagandei ideologice a dictaturilor respective. Pe AUTOEVALUARE
de altă parte, drepturile garantate prin legile interne și convențiile internaționale
ratificate de guvernele statelor totalitare nu sunt respectate; articolele din Consti- Ce sunt disidenții: Bifează activitățile
tuția R.S.R. referitoare la drepturile civice (art. 17); dreptul la muncă (art. 18); drep- pe care le-ai realizat. Calculează-ți
tul la instruire (art. 21); la asociere (art. 27); libertatea cuvântului, a presei, a întru- punctajul! Ai un punct din oficiu!
nirii, a mitingurilor, a demonstrațiilor (art. 28); libertatea conștiinței (art. 30);
inviolabilitatea persoanei (art. 31); a domiciliului (art. 32); secretul corespondenței Identifică 1p
și al convorbirilor telefonice (art. 33). De asemeni, nu este respectat dreptul la li-
bera circulație a persoanelor, a ideilor, a informației, iar dreptul la cetățenie este Raționează 2p
trans format într-o obligație care nu servește cauzei progresului.” (Scrisoarea adre-
sată Conferinței de la Belgrad) Analizează 3p
l Scrie un eseu de o pagină, intitulat: Mişcarea pentru drepturile omului din Ro- Reține 1p
mânia şi reaşezarea României pe „harta demnității europene”. Concluzie 2p

