Page 72 - istoria-comunismului-xii

70 CAPITOLUL VI FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE

Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România
Primul sindicat liber din România comunistă a luat ființă în februarie
1979, după modelul sindicatelor neoficiale din URSS, Polonia, Cehoslovacia,
fiind fondat în urma discuțiilor dintre medicul Ionel Cană, preotul Gheorghe
ACNSAS Calciu și economistul Gheorghe Brașoveanu. Declarația de constituire a fost
citită la microfonul REL la 2 martie 1979. Cei trei au fost arestați la 10 martie.
Gheorghe Brașoveanu (1915–?), Deși Gheorghe Calciu nu era membru al SLOMR, a fost condamnat la 10 ani de
economist, și Ionel Cană (n. 1945), închisoare, fiind considerat periculos, ca vechi „client” al sistemului represiv.
medic, condamnați pentru „trădare Datele despre numărul aderenților la SLOMR sunt încă neclare, cercetările
de patrie” la 3 și 5 ani de închisoare, arătând că numărul real a fost destul de redus. Situația se poate explica prin
au fost eliberați prin grațiere la 7 și
10 noiembrie 1980. măsurile de prevenire represive aplicate de Securitate după „pacificarea”
Mișcării pentru drepturile omului și a Grevei minerilor.
INTERPRETEAZĂ IMAGINEA
„Valul de represiune declanșat de autoritățile comuniste împotriva aderenților
SLOMR a determinat proteste din partea celor mai importante sindicate din
Franța […] autoritățile române au «finanțat» cercetarea «independentă»
și publicarea în limba engleză a unei lucrări în care să fie expusă «situația
reală» în legătură cu respectarea drepturilor omului.” (Ana-Maria Cătănuș,
Enciclopedia Represiunii, vol. 4)

Revolta muncitorilor din Brașov

1. Caută informații online despre
SLOMR, al cărui principal scop era
protejarea drepturilor omului, în
mod special cele derivate din rela- „Acțiune spontană de protest,
țiile de muncă. izbucnită la Întreprinderea de
2. Dezvoltă în 8–10 rânduri legătura Autocamioane Brașov (IABv) și
dintre Acordul de la Helsinki și miș- continuată pe străzile orașului,
cările pentru drepturile omului din până la sediile locale ale Il Giornale:
Europa comunizată. Partidului Comunist, în ziua de „Brașov,
15 noiembrie 1987. Pe traseu, începutul
muncitorilor de la IABv li s-au sfârșitului
alăturat locuitori ai Brașovului.” pentru
(Enciclopedia Represiunii, vol. 3) dictatorul
Ceaușescu?”

CONTEXT CAUZE URMĂRI
l Criza generalizată din anii l Plata salariilor condiționa- l Refuzul spontan de a nu
1980: lipsa alimentelor, tă de „îndeplinirea planu- mai lucra.
economisirea exagerată a lui” (nu se realiza din cauza l Protestul sindical s-a trans-
energiei electrice, gazelor economiei centralizate care format pe străzile Brașovu-
naturale, apei etc.; datorii nu asigura materii prime lui în protest politic antigu-
externe mari. etc.) vernamental:
l Nerespectarea contractelor l Salarii diminuate: Sofia  „Vrem banii înapoi!”, „Vrem
de export a dus la reduce- Postelnicu, participantă: duminica înapoi!”, „Vrem
rea salariilor. „În ziua respectivă ne-a mâncare la copii!”, „Vrem
l În 15 noiembrie 1987 erau dat lichidarea – șase lei... Și lumină și căldură!”, „Vrem
alegerile pentru deputații mă gândeam: «Cum mă duc pastile la bolnavi!”
din consiliile populare. acasă cu șase lei?» – aveam  „Jos Ceaușescu!”, „Jos co-
l Cultul personalității lui doi copii, aveam fetița de munismul!”
Ceaușescu era la apogeu, cinci ani și băiețelul de doi l 26 de persoane au fost
orașul fiind împânzit cu ani jumate”. (M. Oprea ș.a., condamnate între 6 luni și
Liviu Cornel Babeș (1942–1989), elec - portretele lui. Ziua care nu se uită) 3 ani pentru „ultraj contra
trician la Trustul de Prefabricate din bunelor moravuri și tulbu-
rarea gravă a liniștii publi-
Brașov și pictor. Pentru a atrage aten- l Pentru a-ți completa informațiile și a înțelege ce”, desfacerea contractelor
ția opiniei publice interne și interna- împrejurările revoltei de la Brașov, vizionează Me- de muncă și muncă corec-
ționale, a ales să protesteze împotriva morialul Durerii: Totul despre 15 noiembrie 1987 țională în alte unități, toți
comunismului prin autoincendiere, (@TVR1) la https://www.youtube.com/watch?v=a- fiind deportați, alături de
un fenomen destul de întâlnit în spa- alți 35, în localitățile de
XfO3IphbQU
țiul comunist. A purtat un carton pe l Menționează numele câtorva participanți la Revol- origine, iar brașovenii la
care scria în germană: „STOP MÖRDER! ta din 15 noiembrie 1987 și urmările traumelor la sute de km.
AUSCHWITZ = BRAȘOV”. care au fost supuși.