Page 73 - istoria-comunismului-xii

FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE CAPITOLUL VI 71

Studiu de caz: Impactul Actului Final de la Helsinki asupra României. Doina Cornea
Dezbaterile în cadrul CSCE de la Helsinki, desfășurate principalul suport extern pentru mișcările disidente din
pe parcursul a trei ani (iulie 1973–august 1975), pentru blocul comunist.
ameliorarea relațiilor dintre blocul estic și cel vestic, În 1977, România a renegociat acordarea Clauzei na-
s-au încheiat prin semnarea de către reprezentanții a țiunii celei mai favorizate, care avea la bază amenda-
35 de state, la 1 august 1975, a documentului intitulat mentul Jackson-Vanick (1974). Principala condiție era
Actul Final de la Helsinki. Acesta era o declarație de respectarea dreptului de emigrare, care a devenit cu atât
10 principii, structurate în „trei coșuri” (capitole): mai evidentă, pe fondul Actului Final de la Helsinki, care
I. Inviolabilitatea frontierelor europene; II. Cooperarea prevedea respectarea drepturilor omului. În România,
europeană între blocul comunist și cel capitalist; după 1971, cenzura, autocenzura exacerbate și cultul per-
III. Respectarea Drepturilor Omului și a Libertăților sonalității lui Ceaușescu făceau tot mai dificilă opțiunea
Fundamentale. Actul Final de la Helsinki a constituit pentru contestarea publică a abuzurilor.

libertăților fundamentale SURSA „Impusă la Helsinki, problematica
8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și C drepturilor omului își va găsi un
dreptul popoarelor de a dispune de ele sprijin în noua administrație americană
însele instalată la Washington în 1976. Politica
9. Cooperarea între state drepturilor omului promovată de Jimmy
10. Îndeplinirea cu bună credință a obli- Carter a reprezentat un sprijin pentru
gațiilor asumate conform dreptului in- disidenții din Europa de Est, dar și un
ternațional” mijloc de condiționare pe care SUA l-au
(Principiile Actului Final de la Helsinki) folosit în relațiile cu statele din blocul
CITEȘTE ȘI SURSA „Statele participante vor respec- sovietic.” (Ana-Maria Cătănuș, Vocația
DEZBATE! B ta drepturile omului și libertățile libertății. Forme de disidență…)
fundamentale, inclusiv libertatea de
gândire, conștiință, religie sau de con- 1. Identifică, pe baza surselor A, B și C,
SURSA „1. Respectarea drepturilor ine- vingere pentru toți, fără deosebire de principiul fundamental menționat în
A rente ale suveranității rasă, sex, limbă sau religie. Ele vor pro- Actul Final de la Helsinki. Care este sem-
2. Nerecurgerea la amenințarea sau la mova și încuraja exercitarea efectivă nificația politică a prevederilor Actului
folosirea forței a drepturilor și libertăților civile, po- Final în contextul Războiului Rece?
3. Inviolabilitatea frontierelor litice, economice, sociale, culturale și
4. Integritatea teritorială a statelor altele care decurg toate din demnita- 2. Menționează efectul prevederilor
5. Reglementarea pașnică a diferendelor tea inerentă persoanei umane și sunt Actului Final asupra opoziției și disiden-
6. Neintervenția în afacerile interne esențiale pentru libera și deplina sa ței din România și o acțiune inspirată de
7. Respectarea drepturilor omului și a dezvoltare.” (Actul Final de la Helsinki) Actul Final.

APROFUNDEAZĂ

SURSA „Sunt câteva lucruri esențiale care
E […] au făcut-o să reziste în comu-
Doina Cornea (1929–2018) nism, să se opună totalitarismului și să
SURSA „Lipsea exercițiul spiritual al solidarității. […] Comunismul nu trece devină un model etic […] Obstinația de
D pe lângă oameni fără să lase urme. Revoluția, în fond, nu ne-a putut a spera și a crede că se poate schimba
schimba peste noapte.” (Doina Cornea, Fața nevăzută a lucrurilor, 1990–1999) ceva și că regimul comunist poate fi fi-
surat. Curajul de a asuma o atitudine ra-
dical-critică față de dictatura lui Nicolae
Ceaușescu. Credința în Dumnezeu și în
destin, în paralel și prin interferență cu
liberul-arbitru pe care fiecare om tre-
buie să îl asume: a alege să faci ceva
împotriva unui regim totalitar, a ști că
opțiunea și opoziția ta ar putea fi îm-
părtășite și de alții sau i-ar cataliza și pe
alții să se opună.” (Ruxandra Cesereanu,
în Doina Cornea. Dincolo de zid)
l Pe baza surselor A, B, C, D, E și a cu-
noștințelor însușite, caută surse alter-
native pentru a realiza o fișă biografică:
a. profesia Doinei Cornea; b. cum a de-
venit cunoscută românilor în anii 1980;
c. principalele acte opozante; d. legătura
dintre atitudinea sa și Actul Final de la
Helsinki.

Sursa: Fundația „Doina Cornea”