Page 71 - istoria-comunismului-xii

FORME DE OPOZIȚIE ȘI CONTESTARE CAPITOLUL VI 69

DAN PETRESCU (N. 1949), SCRII- GABRIEL ANDREESCU (N. 1952),
TOR DIN GRUPUL DISIDENT DE LA FIZICIAN, CERCETĂTOR. În anii 1980
IAȘI, format în preajma revistelor i-au fost difuzate la REL texte des-
studențești Dialog și Opinia stu- pre încălcarea drepturilor omului în
dențească, în ale căror texte ar fi România. Din decembrie 1987 a fost
plasat „idei periculoase pentru anchetat pentru „trădare”. Până la
regimul comunist”, preluate din li- căderea regimului comunist, a pu-
teratura și de la posturile de radio blicat în presa internațională scri-
occidentale. Peste 20 dintre aceș- sori de protest. Sursa: ACNSAS.
tia au fost arestați la 18 mai 1983:
Alexandru Călinescu, Liviu Anto- PETRE-MIHAI BĂCANU (N. 1941),
nesei, Dan Petrescu, Luca Pițu, Dan JURNALIST. Împreună cu colegul
Alexe și alții, pentru „propagandă destabilizatoare”; său de la România Liberă, Mihai
considerat „vârful icebergului”, în 1988 a scris, împreu- Creangă, și Anton Uncu (critic de
nă cu Liviu Cangeopol, o carte-dialog, transmisă frag- teatru la România pitorească), a
mentar de Dorin Tudoran la Vocea Americii și în revista intenționat tipărirea clandestină
Agora din SUA. Foto: Dumitru Ungureanu la începutul anului 1989 a ziarului
„România” în care urmau să apară
ROLF BOSSERT (1952–1986), POET un articol al lui Mihai Eminescu despre tiranie și
DIN GRUPUL DE ACȚIUNE BANAT demagogie și un articol împotriva regimului Ceaușescu.
(Aktionsgruppe Banat, 1972–1975), Arestați înainte de a reuși să-și publice ziarul, Băcanu a
alături de Albert Bohn, Werner fost eliberat la 22 decembrie 1989.
Kremm, Johann Lippet, Gerhard
Ortinau, Anton Sterbling, William MIRCEA DINESCU (N. 1950), POET.
Totok, Richard Wagner, Ernest În martie 1989 l-a acuzat pe
Wichner, tineri scriitori de limba Ceaușescu în ziarul Libération
germană din Timișoara, care cri- de încălcarea Constituției și
ticau realitățile comuniste dintr-o terorizarea populației. Eliminat de
perspectivă ideologică de stânga. Hărțuit de Securi- la revista România Literară și din
tate, Bossert a obținut pașaport și a plecat cu fami- PCR, a fost pus în arest la domiciliu.
lia sa în Germania. După numai șase săptămâni, s-a Alți șapte scriitori au semnat un
sinucis. Poeta Nora Iuga consideră că poetul „nu și-a apel adresat Uniunii Scriitorilor în apărarea poetului:
găsit nicăieri, nici în România, nici în Germania, un Geo Bogza, Ștefan Augustin Doinaș, Dan Hăulică,
«acasă», acel «home sweet home», indispensabil ori- Octavian Paler, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu și
cărei vietăți”. Mihai Șora.

CONTEXT EXTERN „Nu mai puțin SURSA „Pentru prevenirea propagării revendicărilor din Valea Jiului în
semnificativă, disidența altor scrii- A restul țării au fost utilizate toate mijloacele muncii speciale de Se-
tori precum Mircea Dinescu, Dan Pe- curitate și Miliție: verificarea oamenilor, filajul, folosirea mijloacelor cri-
trescu, Liviu Cangeopol și chiar Dan minalistice și de fotografiere, interceptări telefonice, pe linia comparti-
Deșliu se va petrece totuși într-un mentului «S», fiind confiscate 3 371 de scrisori ce conțineau «comentarii
context internațional mult schimbat negative» cu privire la evenimentele ce au avut loc în Valea Jiului.” (Ralu-
prin venirea la conducerea URSS a ca Nicoleta Spiridon, Enciclopedia Represiunii, vol. 2)
lui Mihail Gorbaciov și declanșarea
unui val de reforme în cea mai mare SURSA „Disidentul este un cetățean care nu e de acord cu fundamentele ideo-
B logice, politice, econo mice ori morale pe care se înteme iază societatea
parte a țărilor din Europa Răsări-
teană. Din documentele redactate în care trăiește, proclamându-și în mod deschis acest dezacord și demon-
de aceștia, precum și din luările de strându-l în fața compatrioților săi și a statului.” (Roy Medvedev, disident rus)
poziție publice, transpare imaginea SURSA „Știm toți: teroarea și mizeria, cele două calamități care sugrumă socie-
regimului dogmatic de la București, C tatea românească în ultimii ani, au dus la atrofierea aproape completă a
în opoziție cu deschiderea din Uni- instinctului democrației, la dispariția normalității în relațiile dintre oameni, de
unea Sovietică și din alte țări ale la cele publice până la cele de familie. [...] Masa verbalizează în gestica disperată
blocului, dar și speranța într-o «con- a supraviețuirii, de la registrul gros al bancului politic până la subtilitățile și
taminare» a României cu perestroi- rafinamentele sterpe ale intelectualilor închiși între patru pereți.” (D. Petrescu,
ka şi glasnost.” (Ana-Maria Cătănuș, L. Cangeopol, Ce-ar mai fi de spus, 1988)
Vocația libertății...)
l Amintește-ți din anii anteriori ce în- 1. Pornind de la sursa B, menționează două trăsături ale disidentului. Comple-
seamnă „perestroika” și „glasnost”. tează, din alte surse, informațiile despre cei prezentați în lecție.
l Identifică cel puțin două motive 2. Menționează principalele domenii și medii din care provin disidenții.
pentru care regimul comunist din
România nu a acceptat reforme în 3. Realizează o clasificare a principalelor idei desprinse din sursele A și C. Trece-le
anii 1980. într-o fișă de portofoliu.