Page 96 - istoria-comunismului-xii

94 CAPITOLUL VIII SOCIETATEA

REPERE CRONOLOGICE 2. Culte și practici religioase

1948 19 iulie Denunțarea Concorda- Persecuțiile religioase în timpul regimului Gheorghiu-Dej
tului cu Vaticanul, Decretul nr. 151; „Noua ordine socială” a cuprins și sfera cultelor religioase, o primă măsu-
3 august Decretul-lege nr. 175: toate ră constând în numirea preotului Constantin Burducea, președintele Uniunii
școlile confesionale și particulare
deveneau școli de stat, Decretul nr. Preoților Democrați, la conducerea Ministerului Cultelor. Trecutul controver-
176: statul naționaliza bunurile bise- sat (legionar) nu l-a împiedicat să anunțe măsuri pentru „desfascizarea” preo-
ricilor, congregațiilor etc.; 4 august țimii și „democratizarea” instituțiilor de învățământ teologic. Legile epurării
reorganizarea Cultelor religioase, s-au îndreptat și împotriva clerului, înființându-se comitete de verificare a
Decretul nr. 177; 1 octombrie Sinodul instituțiilor ecleziastice. Primii vizați au fost preoții, teologii și studenții sus-
clericilor greco-catolici aderă la BOR pectați că erau membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare. Circa o sută
(„unirea”); 1 decembrie Decretul nr.
358: desființarea BGC de preoți (ortodocși, greco-catolici, luterani) au fost arestați în 1945 și închiși
1950 28–30 iunie judecarea Lotului în lagărul de la Caracal. Acuzația de legionarism, deși nu a putut fi dovedită
Nunțiaturii Apostolice din București în foarte multe cazuri, a fost folosită pentru arestarea preoților. Arestările și
(„spionaj în favoarea Vaticanului”, anchetele au continuat și în anii următori, determinând, potrivit dicționa-
„uneltire contra regimului de de- rului Biserica întemnițată, România, 1944–1989, reținerea a peste 1 600 de
mocrație populară”), expulzarea clerici din diverse culte, implicați fie politic, înainte de 1945, fie în sprijinirea
personalului Nunțiaturii din România
grupurilor de rezistență armată sau în protestele contra colectivizării etc.
Decretul nr. 177/ Cultele religioase în timpul regimului Ceaușescu
4 august 1948 La mijlocul anilor 1960, ideologia oficială, știința și religia coabitau, dato-
 Prelua formulările din legislația rită evoluțiilor politice din interiorul sistemului și capacității bisericilor de a
sovietică. Statul garanta formal „li- se adapta. Capitalul simbolic al BOR a fost folosit ca strategie de legitimare,
bertatea conștiinței” și „libertatea între 1960–1977 fiind restaurate și redate serviciului religios 79 de biserici.
religioasă”, cu condiția respectă- Mănăstirile au fost redeschise și revalorizate prin includerea în circuitele
rii Constituției, securității, ordinii turistice folosite de regim pentru educația patriotică a populației.
publice și a bunelor moravuri (art.
6), prelua în totalitate controlul Secția Propagandă și Agitație, școlile de cadre, presa, editurile, radioul
asupra problemelor ecleziastice. și televiziunea au fost mobilizate pentru a răspândi „cunoașterea obiectivă
asupra lumii”, pentru a înlătura nevoia de miracol din mințile oamenilor.
 Școlile confesionale au fost des- Astfel, din 1986–1987, la liceele pedagogice și sanitare devenea obligatorie
ființate și trecute în patrimoniul
statului. Educația materialist-științifică și umanist-revoluționară. Sistematizarea cen-
trului Bucureștiului și construirea „Casei Poporului” au dus la demolarea a
 Laicizarea și naționalizarea școlilor peste 20 de biserici, unele dintre ele monumente istorice. Din cauza protes-
confesionale, înlăturarea biserici- telor internaționale, unele biserici nu au fost demolate, dar au fost ascunse
lor din viața comunităților de cre-
dincioși; scoaterea icoanelor din în spatele blocurilor.
școli și înlocuirea lor cu portrete
ale liderilor comuniști.
„Patriarhul Roșu”
După moartea pa-
Cultele neoprotestante
triarhului Nicodim
În anii 1970–1980, presiunea asu- Munteanu în 1948,
pra cultelor religioase a crescut, la conducerea BOR a
fiind supuse unui proces constant
de decredibilizare, mai ales după fost numit Justinian
ce în 1977 unii lideri și credincioși Marina, apropiat de
s-au solidarizat cu Mișcarea pen- cercurile puterii co-
tru drepturile omului. Ceaușescu muniste. În perioada
solicita în 1986 o implicare mai preoției la Râmnicu
activă a BOR pentru neutralizarea Vâlcea l-a adăpostit
„sectelor”, care ar fi amenințat or- pe Gheorghiu-Dej,
dinea socială. după ce a evadat din
Vizitele unor pastori străini în
România au fost interzise. Ne- lagărul de la Târgu
respectarea drepturilor religioa- Jiu (august 1944). Re-
se a dus la tensionarea relațiilor gimul comunist a mi-
româno-americane și la presiuni zat pe subordonarea
exercitate de Senatul SUA, care deplină a BOR, odată
lega prelungirea Clauzei națiunii cu numirea patriar- Al. Moghioroș, I. Chișinevschi, P. Groza, Gheorghiu-Dej,
celei mai favorizate de relaxarea hului Justinian Mari- Gh. Apostol, Justinian Marina, în tribuna oficială de
politicilor interne. Cultele neo- pe stadionul „23 August”, București, la deschiderea
protestante au fost supuse la ata- na, cel mai longeviv Festivalului Mondial al Tineretului, 2 august 1953.
Sursa: FOCR, Cota: 50 (52)/1953.
curi constante, intimidări și tăierea patriarh în funcție
legăturilor externe, iar Securitatea (1948–1977). Acesta a militat pentru „revenirea” la ortodoxie a credin-
a întreținut suspiciunea populației cioșilor greco-catolici. Cei care nu au acceptat să se „unească” aveau să
majoritare față de acestea. fie hărțuiți de Securitate și au sfârșit în închisorile politice.