Page 101 - istoria-comunismului-xii

SOCIETATEA CAPITOLUL VIII 99

SURSA „...susținerea de către stat a
Germanii A școlilor în care se predă în limba
 Culpabilizați colectiv la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (cir- maternă a naționalităților conlocui-
toare [...], editarea ziarelor și a litera-
ca 80 000 de sași și șvabi români, bărbați și femei, au fost deportați turii în limba naționalităților, crearea
în cadrul „Programului pentru reconstrucția URSS”, la muncă silnică). numeroaselor instituții de cultură și
 După 1949 condiții sociale, economice și culturale mai bune. artă pentru acestea, folosirea limbii
 O problemă a sașilor și șvabilor din România unificarea (reîn- materne în administrație și justiție,
tregirea) familiilor, despărțite de Cortina de Fier care împărțea Europa prezența reprezentanților naționali-
între Est și Vest. tăților în Marea Adunare Națională,
 condiționarea emigrării de plata cheltuielilor de educație de către RFG, participarea naționalităților conlo-
în funcție de pregătirea profesională a emigranților (de la 1 800 la 11 000 cuitoare în organele de stat de toate
de mărci/persoană). Cota de emigrare anuală agreată între România și gradele, participarea naționalităților
și organizațiilor lor democratice la via-
RFG era de 12 000 de persoane. ța politică sunt realizările politicii jus-
Scriitoarea Herta Müller a fost urmărită și te a partidului în problema națională.”
hărțuită de Securitate până în momentul (Rezoluția PMR din 12 decembrie 1948)
emigrării în RFG (februarie 1987), împre- SURSA „Statul român este unul unitar,
ună cu soțul său, scriitorul Richard Wag- B cu o singură națiune, națiunea
ner, membru al grupului disident Grupul socialistă română, care împreună
de Acțiune Banat. Întreaga sa operă este cu «naționalitățile conlocuitoare»
inspirată de experiențele traumatizante construiește societatea socialistă.
din comunism. În 2009 a primit Premiul Această dogmă, împreună cu altele
Nobel pentru Literatură, pentru „densi- formulate începând de acum, cum ar
tatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul fi cea a «suveranității naționale», va
dezrădăcinaților”. sta la baza întregului eșafodaj ideolo-
gic care, pe de o parte, conservă apa-
rențele menajării și cultivării spiritua-
lității maghiare, însă pe de alta oferea
Evreii instrumentarul necesar asimilării,
 după 1948 deposedarea comuni- alienării ei identitare.” („Maghiari”, în
tății de rețeaua vastă de grădinițe, școli, Enciclopedia Represiunii, vol. 2)
spitale, maternități, dispensare, orfelina-
te, azile și cantine. ANALIZEAZĂ
 eforturile rabinului șef Moses Rosen
redeschiderea școlilor de educa- 1. Numește faza din istoria comu-
ție religioasă (1956), apariția Revistei Cul- nismului românesc la care se referă
tului Mozaic (1957), înființarea cantinelor sursa A.
2. Identifică, în surse, diferențe între
rituale, reluarea legăturilor cu organizația discursul oficial cu privire la minori-
filantropică Joint. tăți și realitate.
 Fenomenul emigrării (aliya) cca 280 000
de evrei (1944–1989) răscumpărare l https://www.youtube.com/
făcută de statul Israel în mărfuri, în valu- watch?v=GK9jGP5nqqE Ascul-
tă, prin intermediari evrei și cu implicarea tă albumul Johnny Răducanu -
Securității. Jazz În Țara Mea/ Jazz In My
Country (1976).

Romii
 1948–1989: minoritatea romă nu a fost recunoscută
ca atare, deși era menționată în recensăminte.
 Considerați „problemă socială” sedentariza-
rea cu forța a romilor nomazi și seminomazi; politici
asimilaționiste.
 Nemenționarea lor în discursul oficial „și alte
naționalități conlocuitoare”.
 Confruntarea comunității rome cu memoria robiei,
a Holocaustului și a altor experiențe traumatizante
(intoleranța, xenofobia) nedeclararea adevă-
ratei etnii.
Johnny Răducanu (1931–2012), simbolul Jazz-ului ro-
mânesc – „Mr. Jazz of Romania”, s-a născut la Brăila,
într-o familie cu tradiție lăutărească de trei secole;
absolvent al Conservatorului din București, a cântat zoltanlorencz.ro
la acordeon, contrabas, pian; a cântat alături de nume
celebre, precum Louis Armstrong.