Page 99 - istoria-comunismului-xii
P. 99

SOCIETATEA    CAPITOLUL VIII  97

           Mii de Evanghelii
           pentru soldații sovietici
             Richard Wurmbrand (1909–2001) a avut o biogra-
           fie dinamică: simpatizant social-democrat, utecist și
           comunist, inclusiv în ilegalitate (arestat de mai multe
           ori  în  perioada  interbelică),  informator  al  Siguran-
           ței (1934–1937); s-a dezis de convingerile comuniste:
           „...am  ajuns  la  convingerea  fermă  că  Partidul  Co-
           munist cu politica lui actuală [1934], cu structura lui
           organizatorică și cu conducerea ce o are acum este
           dușmanul  cel  mai  primejdios  al  clasei  muncitoare”;
           în 1938 a fost botezat de un pastor al Misiunii Bise-
           ricii Engleze din București, în capela Misiunii Lutera-
           ne Norvegiene pentru Israel. Activitatea sa creștină
           îl va pune în opoziție cu Ministerul Cultelor (acuzat
           de „propagandă sectantă”), de la care obținea, totuși,
           în 1941 autorizația pentru ținerea de predici religioa-
           se. La Congresul Cultelor (16–17 octombrie 1945), „se
           ridică și vorbește în plenul Congresului despre misi-
           unea propovăduirii Evangheliei în mijlocul poporului   damnat în 1959 pentru „activitate intensă contra cla-
           evreu,  susținându-și,  totodată,  pledoaria  împotriva   sei muncitoare”, la 25 ani detenție grea, fiind eliberat
           comunismului. […] Ca pastor al Misiunii Luterane Nor-  în 1964, cu majoritatea deținuților politic. A plecat din
           vegiene,  își  configurează  «două  direcții  de  acțiune:   România cu familia în 1965, iar la 6 mai 1966 a depus
           prima era o misiune secretă pentru miile de soldați   mărturie în fața Comisiei pentru Securitate Internă a
           ruși, ocupanți, iar a doua direcție era misiunea slujirii   Senatului SUA despre crimele regimului comunist din
           pentru poporul înrobit al României”. În anii 1945–1946,   România. În multele turnee internaționale, a predicat
           soții Sabina și Richard Wurmbrand au predicat direct   despre „pericolul și minciuna comunismului”. (Sursa:
           în  stradă.  A  fost  condamnat  în  1953,  pentru  „crime   Maria Hulber, „În sfera tăcerii”. Richard Wurmbrand în
           contra umanității”, la 20 ani muncă silnică și recon-  dosarele Securității)


                                                             http://www.cnsas.ro/documente/fise%20DO/Viski_Iuliana-Irina.pdf
          Julia Visky, „preoteasa cu 7 copii”
            „Primul meu născut, Feri, era în clasa a treia, Istvánka
          într-a doua, gemenii Pál si Lídia în clasa întâi, Mária-Mag-
          daléna era de cinci ani, Péter de trei ani, iar András de
          doi” (Trei cruci. Tu vii în ajutorul orfanilor), își amintește
          Júlia Visky, soția pastorului reformat (bethanist) Ferenc
          Visky, condamnat la 22 de ani de muncă silnică, conside-
          rat periculos pentru credința sa. După arestarea pasto-
          rului (1958), mama, cei 7 copii și Marika, orfana primită
          de familie în timpul foametei din 1946–1947, au suportat
          5 ani de DO la Răchitoasa și Lătești. Aflată la un pas de
          moarte, Julia a semnat un act prin care copiii erau tre-
          cuți  juridic  pe  numele  Marikăi.  Și-a  revenit  miraculos,
          iar  copiii  s-au  întremat  consumând  lucernă  fiartă.  La
          scurtă vreme, au primit ordinul de ridicare a restricției
          domiciliare.
            1. Calculează câți ani avea în 1958 fiecare copil „apt
          pentru muncă”. Dar cel „neapt”?
            2. Cu ajutorul surselor de informare online, identifică
          vârsta legală de la care pot munci copiii în România.



               FIȘĂ DE DOCUMENTARE
               1. Caută în surse online informații despre cazul Mănăstirii Vladimirești și despre soarta altor mănăstiri,
               indiferent de cult.
               2. Elaborează o fișă cu principalele trăsături ale practicii represive împotriva călugărițelor și călugărilor
               ortodocși, romano și greco-catolici, în funcție de cazurile pe care le poți documenta.
               3. Documentează două cazuri de rezistență a membrilor cultelor protestante. Compară informațiile despre
               toate cazurile studiate de tine.
               4. Formulează o concluzie cu tema „Mistificare propagandistică vs misticism religios în România, 1945–1989”.
   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104