Page 52 - istorie-viii-b
P. 52

50                           Unitatea 5. EVUL MEDIU ROMÂNESC                                                     C CAMPANIILE  DIN  VREMEA  LUI  MIHAI  VITEAZUL
                                                                                                                                             V
                                                                                                                                              R

                                                                                                                                         I
                                                                                                                                          N
                                                                                                                                                E

                                                                                                                                                        L
                                                                                                                                                     A
                                                                                                                                                 M
                                                                                                                                                   E
                                                                                                                              A
                                                                                                                                N
                                                                                                                             P
                                                                                                                         A
                                                                                                                           M
                                                                                                                                  I

                                                                                                                                       D
                                                                                                                                     E
                                                                                                                                   I
                                                                                                                                   L
                                                                                                                                                                               L
                                                                                                                                                                        E
                                                                                                                                                                 A
                                                                                                                                                                   I
                                                                                                                                                                       T
                                                                                                                                                                      I

                                                                                                                                                                    V
                                                                                                                                                               H

                                                                                                                                                             M
                                                                                                                                                         U
                                                                                                                                                           I
                                                                                                                                                               I
                                                                                                                                                                          A
                                                                                                                                                                             U
                                                                                                                                                                            Z
                                                                                                                         IMPERIUL                    Cern\u]i  Hotin
                                                                                                                         AUSTRIAC
                                                                                   SUEDIEI                                                            Siret   Prut       Nistru
                                                                                                                                  Satu Mare            Siret
                                                                                                                       Debre]in                            MOLDOV A
                                                                                                                             Gurusl\u           Rodna  Suceava    Ia[i       HANATE
                                                                                                                                                                            T|T|RE{TI
                                                                                                                                            Bistri]a
                                                                                                                        Oradea                                Roman
                                                                                                                                     Cluj                                 Tighina
         LECȚIA 3                                                                                                                       Turda            Bac\u
                                                                                                                                         Mir\sl\u
         Spațiul românesc și politica de cruciadă târzie,                                                                  TRANSIL V ANI A                                 TIGHINA
                                                                                                                                                                            RAIAUA
                                                                                                                                Alba Iulia
                                                                                                                                                  Sfântu
                                                                                                                                                  Gheorghe
                                                                                                                                 (1595)
         de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul                                                                                  {elimb\r  Sibiu  Bra[ov  Foc[ani
                                                                                                  MARELE                              Turnu  Curtea      Buz\u   Br\ila
                                                                                                                                      Ro[u
                                                                                                                                            de Arge[
                                                                                                                                                Târgovi[te              Isaccea
                                                                                                  CNEZAT                  Or[ova                     Dealu   Bucov Buz\u
                                                                                                                                            R O M Â N E A S C |
        CRONOLOGIE                         Politica de cruciadă în faza ungară În momentul apariției statului islamic                      Pite[ti  Arge[  (1598) Ploie[ti  Hâr[ova
                                                                                                     AL
                                           al turcilor osmani în zona Dunării, tendințele hegemone ale Ungariei sau Polo-        } A R A                      Ialomi]a
        l  1394/1395? victoria de la Rovine                                                                                                              Bucure[ti
                                           niei au impus, în spațiul extracarpatic, forma relațiilor suzerano-vasalice. Aflate         Craiova                              Marea
                                                                                    Var[ovia
                                                                                                 LITUANIEI
        l  1443–1444  „campania  cea  lungă”  organi-  în prima linie a frontului antiotoman, Țara Românească, ortodoxă, și Ungaria,   Dun\rea  C\lug\reni  {erp\te[ti      Neagr\
         zată de Iancu de Hunedoara, încheiată cu                                       Lublin                                                  St\ne[ti  Turtucaia (Silistra)
                                                                                                                                                                Dârstor
         pacea favorabilă de la Seghedin (1444)  catolică, au fost nevoite să colaboreze, pe baza principiului solidarității religioa-  Vidin  Turnu Putineiu  Giurgiu
                                                                                                          Kiev
                                                                                   REGATUL
                                                                                                                                                       O T O M A N
        l  1444 cruciada de la Varna       se. Moldova, afectată ceva mai târziu de pericolul otoman, și-a orientat politica   I M P E R I U L Plevna  Nicopole  Rusciuc  0    100 km
                                           externă spre Polonia, pentru a contracara pretențiile Ungariei. Direcția a fost                     Senadin
                                                                                             Lvov
                                                                                   POLONIEI
        l  1462 atacul de noapte al lui Vlad Țepeș asu-  trasată de Petru Mușat, prin jurământul de credință de la Liov (1387), în fața lui
         pra turcilor, lângă Târgoviște
                                           Vladislav II Jagello, regele recent creștinat în rit                       Legend\
        l  1595 victoriile de la Călugăreni și Giurgiu  catolic, și a mitropolitului ortodox al Kievului.  Nipru           Atacul asupra cet\]ilor turce[ti de  Campania din Transilvania (1599)
        l  1599  victoria  lui  Mihai  Viteazul  la  Şelimbăr   Mircea cel Bătrân a evitat includerea Țării   Suceava  Prut  pe linia Dun\rii (1594–1595)  Campania din Moldova (1600)
         asupra principelui Transilvaniei, Báthory An-  Românești în Casa Islamului, prin victoria de la                   Oastea domnitorului respinge  Campania lui Jan Zamoyski pentru
         drás                              Rovine asupra sultanului Baiazid I. Tactica ex-  Cluj         Ia[i  Nistru      atacurile unor trupe turco–t\tare  cucerirea }\rii Române[ti
                                           tremă a „pământului pârjolit” a devenit o expre-    Alba-Iulia                  Direc]ia de `naintare a oastei  Campania pentru recucerirea
        ŞTIAȚI CĂ...                       sie a sacrificiului pentru libertate și a fost com-  Timi[oara  Bra[ov          otomane (1595)                Transilvaniei (1601)
        l  În jurul anului 1590, datoria pe cap de locu-  pletată cu alianțe politico-militare de tip vasalic,   Târgovi[te  Direc]ia de atac a lui Mihai Viteazul,  Locul asasin\rii lui Mihai Viteazul
                                                                                                                           aliat cu Sigismund Bathory [i
         itor depășea 10 galbeni în Țara Românească,   după modelul stabilit între Mircea și Sigismund   Dun\rea           {tefan R\zvan                 de c\tre generalul Gheorghe Basta
         era de cca 2,5 galbeni în Moldova și de 5,5   de Luxemburg, la Brașov, în 1395. Acest tip de   Bucure[ti                                        Tratatele lui Mihai Viteazul
         galbeni în regatul Franței și în cel al Spaniei?  relații a implicat statele ortodoxe românești în                Campania la sud de Dun\re (1598)  B\t\lii importante
        l  Momentul  unirii  Țării  Românești,  Transilva-  cruciadele târzii, organizate de lumea catolică,   Târnovo  Marea
         niei  și  Moldovei  sub  conducerea  lui  Mihai   sub stindardul Ungariei și la inițiativa statului   Neagr\
         Viteazul, la 1600, a devenit, în Epoca Moder-                                             Adrianopol
         nă,  un  important  instrument  mobilizator  al   papal. Prima cruciadă s-a încheiat cu un eșec,   Constantinopol
         mișcării naționale românești?     la Nicopole (1396). Rezistența surprinzătoare
                                           a statului nord-dunărean a deschis perspecti-  Salonic
                                           va negocierii. Țara Românească a fost primită
                                                                                     IMPERIUL
                                           provizoriu în Casa Legământului, pe baza unui   Sultanul Baiazid I (1389–1402).  OT OMAN
                                           tratat, numit capitulație. Țara își păstra autonomia, în schimbul achitării unui
                                                                                      Lepanto
                                           haraci și păstrării fidelității față de otomani. Acest statut s-a permanentizat,
                                                                                             Atena
                                           extinzându-se asupra Moldovei (1456), dar a fost întrerupt de domnitori ca Vlad
                                           Țepeș sau Ștefan cel Mare, prin sistarea haraciului. Poziționarea în Casa Războ-
                                           iului și percepțiile nerealiste privind solidaritatea creștină și potențialul militar
                                           au fost păguboase pentru amândoi: domnul muntean și-a pierdut domnia, iar
                                           cel moldovean a acceptat un tribut majorat și cedarea unor teritorii importante.  I. RODOS
                                           Politica de cruciadă în faza austriacă Transformarea părții centrale a            I. CIPRU
                                                                                                I. CRETA
                                           Regatului Ungariei în beylerbeylik-ul Budin/Pașalâcul de la Buda (1541) și pacea
                                           „perpetuă” încheiată de Polonia cu turcii (1533) au lăsat statele românești la
                                                                                     M a r e a
                                                                                                   M e d i t e r a n \
                                           discreția turcilor. Stindardul luptei antiotomane a fost preluat de Austria, care la
                                           sfârșitul secolului al XVI-lea a creat o Ligă Sfântă. Înglodată în datorii și confruntată
                                           cu fuga țăranilor chiar la sud de Dunăre, pentru a scăpa de povara taxelor, Țara
                                           Românească s-a alăturat Ligii, sub conducerea lui Mihai Viteazul (1593–1601).
                                           Victorios contra turcilor (1595) și cu autoritatea extinsă asupra Transilvaniei (1599)                                                33
                                           și Moldovei (1600), Mihai a obținut reducerea haraciului, dar a fost asasinat de
                                           austrieci, deoarece împăratului nu i-a convenit perspectiva unui stat puternic
             Bătălia de la Nicopole, 1396.  românesc.
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57