Page 55 - istorie-viii-b
P. 55

Unitatea 5.
                                                                               EVUL MEDIU ROMÂNESC            53


















                                                                                 NEAGOE BASARAB (cca 1481–1521)

         STUDIU DE CAZ                                                        Din  familia  marilor  boieri  Craiovești,  domn  al
                                                                              Țării  Românești  (1512–1521),  a  ctitorit  biserica
         Biserica episcopală                                                  episcopală de la Curtea de Argeș, a susținut ac-
                                                                              tivitatea tipografică a ieromonahului Macarie, la
         de la Curtea de Argeș                                                Târgoviște, a redactat, în slavonă, Învățăturile lui
                                                                              Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, tratat
                                                                              despre arta guvernării.


        Ctitori şi ctitorii Dimensiunea religioasă a vieții omului medieval se dez-  ŞTIAȚI CĂ...
        văluie și prin relația dintre Putere și Biserică. Deținătorii puterii decizionale   l  Potrivit  Legendei  meşterului  Manole,  ridi-
        au investit în edificiile ecleziastice, considerate atât spații spirituale, cât și   carea bisericii episcopale de la Curtea de
        instrumente de prestigiu și control social. În spațiul extracarpatic, cei mai   Argeș a fost posibilă doar după realizarea
                                                                               unui  sacrificiu  uman,  tema  sacrificiului
        importanți ctitori au fost domnitorii, boierii și mitropoliții. În Moldova, sti-  fondator fiind specifică lumii carpato-bal-
        lul bizantin, îmbinat cu elemente decorative gotice – ancadramente, a dat   canice?
        naștere  variantei  moldovenești.  Picturile  îndeplineau  o  funcție  educativă
        importantă,  unele  compoziții  având  dimensiuni  impresionante:  Judecata
        de Apoi, Arborele lui Iesei, Scara virtuților. Tablourile votive, adevărate docu-
        mente istorice, înfățișau poporului pe deținătorii puterii.
           În mediul catolic din Transilvania s-au impus stilurile romanic și gotic,
        planimetria obișnuită fiind bazilicală. Cei mai importanți ctitori au fost co-
        munitățile urbane și rurale săsești, ordinele monahale – benedictin, cister-
        cian, dominican, franciscan – și episcopiile de la Alba Iulia și Oradea.
        Biserica episcopală de la Curtea de Argeş a fost construită din iniția-
        tiva domnitorului Neagoe Basarab, între 1512–1517. Spre deosebire de biserica
        domnească „Sf. Nicolae” (sec. XIV), cu planul în cruce greacă, aceasta are plan
        triconc, pronaosul depășind cu mult dimensiunile obișnuite, datorită funcțio-
        nalității multiple: pronaos, pridvor (în vest) și gropnițe (pe laturile nordică și   C
        sudică). Lăcașul de cult impresionează prin decorul sculptat cu motive georgi-
        ene și arabe. Deasupra naosului și pronaosului au fost înălțate turle octogonale   Biserica episcopală de la Curtea de Argeş.
        la exterior, cu câte o fereastră pe fiecare latură. Două turle mai mici, executate
        în torsadă, au fost amplasate pe latura vestică a edificiului. Pictura a fost rea-  l Identificați, în sursa C, elementele speci-
        lizată de zugravul Dobromir din Târgoviște, în 1526, la inițiativa domnitorului   fice bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.
        Radu de la Afumați, ginerele lui Neagoe. Biserica are hramul „Adormirea Maicii
        Domnului” și a fost sfințită la 15 august 1517, în prezența patriarhului ecumenic
        Theolipt și a mitropolitului Țării Românești, Macarie al II-lea.










                                                                                                    Tabloul
                                       A                                  B                         votiv
                                                                                                    principal
              Planul bisericii episcopale       Planul bisericii mănăstireşti
                de la Curtea de Argeş.               de la Sucevița.                                al Bisericii
                                                                                                    episcopale
           l Comparați planurile celor două biserici. Descoperiți un element planimetric de inspirație   de la Curtea
        muntenească prezent la Sucevița.                                                            de Argeş.
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60