Page 50 - istorie-viii-b

Unitatea 5.
48 EVUL MEDIU ROMÂNESC

Viață cotidiană DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

și relații sociale

Insecuritatea În perioada migrațiilor târzii (sec.
IX–XIII), comunitățile românești au pendulat între zo-
nele deluroase și montane (400–1300 m altitudine) și
cele de câmpie, după gradul sentimentului de insecuritate
provocat de alogenii majoritar turcici. Codrii, acoperind Apartenența socială sau etnică a marcat modul de
cca 70% din suprafața României de azi, au constituit un viață. Din punct de vedere juridic și economic, oamenii
loc predilect de refugiu din calea pericolului. Orientarea erau liberi – boieri/nobili, orășeni, clerici, țărani – sau
spre o anumită ocupație a variat, în funcție de zona locui- aserviți – rumâni/vecini, în Țara Românească/Moldova;
tă: păstoritul în zonele înalte, agricultura în zonele joase. iobagi, jeleri, în Transilvania; robi țigani și tătari (doar în
Părăsirea repetată a locuinței, cauzată de migratori Moldova). Viața robilor se împărțea între obligațiile față
sau invaziile otomane și tătare de mai târziu, a făcut in- de stăpân și grijile propriei gospodării. Puterea centrală
utilă o investiție consistentă a omului simplu în acest – domnia în spațiul extracarpatic, regalitatea în Transil-
spațiu important al vieții sale de zi cu zi. Bordeiul a re- vania – conferea libertăți (administrative, economice)
prezentat, în spațiul extracarpatic, principalul tip de lo- sau monopoluri (morărit, pescuit) categoriilor de oameni
cuință, până în secolele XVII–XVIII, iar satul principalul liberi. În Transilvania, mediul urban a fost dezvoltat de
tip de coabitare. Mediul urban s-a dezvoltat târziu în Țara sași, beneficiari ai dreptului de a ține târg fără taxe.
Românească și Moldova, călătorii străini constatând, în Alimentația și vestimentația erau strâns legate de
secolul al XVI-lea, slaba reprezentare a acestuia. statutul social. În spațiul extracarpatic, alimentul de
Frecvența ridicată a războaielor și a molimelor a gene- bază al țăranului era mălaiul din mei, înlocuit în secolul
rat mari fluctuații de populație. Invaziile se soldau adese- al XVIII-lea cu cel din porumb. Produsele lactate, carnea,
ori cu deportarea unei părți a locuitorilor, sub forma ro- legumele și fructele întregeau regimul alimentar al
biei. Ciuma a făcut ravagii în mediul urban transilvănean, omului simplu. Elitele sociale își permiteau achiziționarea
marcat și de incendii de proporții, din cauza lemnului, unor produse de import, precum citricele sau mirodeniile.
folosit la confecționarea celor mai multe locuințe. Vestimentația reda foarte clar statutul social al persoanei.

Bordei din satul Puțuri, com. Castranova, jud. Dolj.
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti.

CITIȚI ȘI RĂSPUNDEȚI
„Munții lor [ai sașilor] sunt toți locuiți de români, pe care sașii, care sunt cea mai mare și mai importantă putere a acelui regat [princi-
patul Transilvaniei], nu îi lasă să construiască case de piatră, nici să se așeze prea aproape de ei, astfel că ei locuiesc în case făcute din paie
sau din alte feluri de ierburi lacustre.” (Ascanio Centorio degli Hortensii, Comentarii della guerra di Transiluania, 1566)
1. Numiți, pe baza sursei, spațiul locuit de valahi.
2. Identificați, în sursă, două informații aflate în relație de cauzalitate, precizând rolul fiecărei informații (cauză/efect).