Page 54 - istorie-viii-b

Unitatea 5.
52 EVUL MEDIU ROMÂNESC

A
STUDIU DE CAZ
Cetăți medievale

Nevoia de securitate a determinat comunitățile umane și structurile
Începute de teutoni, biserica statale să caute soluții, în conformitate cu resursele disponibile și cu na-
şi fortificația de la Prejmer au fost tura pericolelor. Cele mai timpurii fortificații medievale au fost realizate
finalizate de cistercieni (sec. XIII). din pământ. Creșterea capacității organizatorice a făcut posibilă apariția
marilor ansambluri defensive de piatră, apoi de cărămidă. Unele fortifica-
ții au avut rol de refugiu, altele de supraveghere și apărare a unor puncte
B
strategice.
Transilvania Fortificații de pământ au fost amenajate, în secolele IX–X, în
spațiul voievodatelor conduse de Gelu, Menumorut și Glad. În secolele XII–
XIII, odată cu extinderea structurilor administrative ale Regatului ungar, au
apărut fortificații de piatră, uneori pe locul vechilor fortificații de pământ.
Dezvoltarea urbană a Transilvaniei (sec. XIII–XIV) a fost însoțită de ridi-
carea zidurilor și turnurilor de apărare – Sibiu, Brașov, Sighișoara, Bistrița,
date spre întreținere breslelor.
Tot în mediul săsesc, apar în secolul al XIII-lea fortificațiile de tip nobi-
Cetatea Poenari a fost construită liar, ale greavilor, având în centru un donjon. Unele s-au înălțat și în mediul
de Vlad Țepeş şi a fost folosită cnezial românesc din Țara Hațegului. Castelul de la Hunedoara, în stil gotic
vreme de un secol. târziu, cu elemente renascentiste, poartă amprenta lui Iancu de Hunedoara
și a fiului acestuia, Matei Corvin.
La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, intensi-
C ficarea pericolului otoman a motivat construirea cetăților bisericești în lu-
mea rurală săsească. Ultima fortificație majoră din Transilvania a fost am-
plasată de Habsburgi la Alba Iulia.
Țara Românească şi Moldova În zona extracarpatică, densitatea for-
tificațiilor este mult mai mică, din cauza fluctuațiilor politice și a domi-
nației otomane. În Țara Românească, Mircea cel Bătrân a fortificat linia
Dunării, cu cetăți de piatră – Turnu, Giurgiu – sau de pământ – Frumoasa,
jud. Teleorman.
Cetatea Severinului a constituit un permanent obiect de dispută între Re-
Ștefan cel Mare a extins gatul ungar și Țara Românească, în secolele XIV–XV. Trecătorile montane
considerabil cetatea inițială a Sucevei, erau asigurate de mănăstiri fortificate – Tismana, Cozia – sau de cetăți –
datorată lui Petru Muşat. Podu Dâmboviței, jud. Argeș.
Fortificațiile dunărene au fost ocupate de turci la începutul secolului
1. Împărțiți în echipe, explicați rolul în- al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Aceeași soartă au avut și
deplinit de fiecare dintre cele trei fortificații cetățile moldovenești de pe Nistru: Cetatea Albă (1484), Tighina (1538) și
și identificați punctele tari și slabe ale fiecă- Hotin (1711).
reia. Stabiliți măsura în care cele trei fortifi-
cații reprezintă specificul Transilvaniei, Țării Sistemul defensiv al Moldovei, inițiat de Petru Mușat și dezvoltat de
Românești și Moldovei. Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, a rămas cu trei cetăți puternice,
2. Care este utilitatea actuală a fortificații- Neamț, Suceava și Soroca, primele două fiind distruse, din ordinul turcilor,
lor? Propuneți soluții de valorificare a acestora. la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea.