Page 53 - istorie-viii-b

N

D
I
V

L
R
E

M
P
C CAMPANIILE DIN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL
A
A
I
L
N
I
I

A
I
H
V
U
L
E
I
T

M
IMPERIUL
Hotin
AUSTRIAC
Siret
SUEDIEI
Prut
Nistru
Satu Mare
Siret
Debre]in
HANATE
Suceava
Rodna
Gurusl\u
Ia[i
Bistri]a
Oradea
Roman

N
E
R
M
V
C CAMPANIILE DIN VREMEA LUI MIHAI E Cluj VITEAZUL M E A Cern\u]i U I MOLDOV A A Z T|T|RE{TI
A
N
M
A
P
I

D
I
I
L
E
I
T
V
A
I
U
L
Z
E
A
L
U

E
A
I
H
M
I

Tighina
Turda Bac\u
Mir\sl\u Unitatea 5.
IMPERIUL Cern\u]i TRANSIL V ANIA RAIAUA
Hotin
E
L
H
E
A
M
L

P
A
C CAMPANIILE DIN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL Alba Iulia Sfântu EVUL MEDIU ROMÂNESC 51
L

M
I
I
A
U
I
I
M
I
N

I
E

U
V
N

I
A
T
D
A
R
V
E
TIGHINA
AUSTRIAC
Gheorghe
(1595)
SUEDIEI Z Siret Prut {elimb\r Nistru
Satu Mare Siret Sibiu Bra[ov Foc[ani
Turnu
MARELE MOLDOV A Curtea Buz\u Br\ila
Ro[u
de Arge[
Debre]in
IMPERIUL Cern\u]i Hotin Rodna Suceava A Campaniile Târgovi[te Bucov Buz\u Isaccea
MIRCEA CEL BĂTRÂN (1355–1418)
HANATE
Ia[i
Gurusl\u
T|T|RE{TI
AUSTRIAC CNEZAT Bistri]a Or[ova din vremea Dealu
(1598) Ploie[ti
Pite[ti
Arge[
SUEDIEI Siret Oradea Prut AL Cluj Nistru Bac\u Roman lui Mihai O M Â N E A S C | Hâr[ova Domn al Țării Româ-
Ialomi]a
Tighina
} A R A
R
Bucure[ti
Turda
Siret
Satu Mare Var[ovia LITUANIEIMir\sl\u Dun\rea Viteazul. C\lug\reni Marea nești (1386–1394/1395;
Craiova
TRANSIL V ANI A RAIAUA {erp\te[ti Neagr\ 1397–1418). A fost un
St\ne[ti
Dârstor
Lublin Alba Iulia Sfântu Vidin TIGHINA Turtucaia (Silistra) bun negociator în po-
Debre]in MOLDOV A Gheorghe Turnu Putineiu Giurgiu
(1595)
Nicopole
HANATE
Kiev
Suceava
O T O M A N
Foc[ani
100 km
Gurusl\u Rodna REGATUL Lvov {elimb\r Sibiu Bra[ov I M P E R I U L Plevna Senadin Rusciuc 0 litica externă, a ridi-
Ia[i
cat țara politic, eco-
T|T|RE{TI
MARELE POLONIEI Turnu Curtea Legend\ Br\ila nomic și cultural. În
Ro[u
de Arge[
Bistri]a
Buz\u
Oradea Roman Nipru Târgovi[te Bucov Buz\u Isaccea
Cluj CNEZAT Or[ova Tighina Atacul asupra cet\]ilor turce[ti de Campania din Transilvania (1599) lunga sa domnie, a
Dealu
pe linia Dun\rii (1594–1595)
Pite[ti Arge[ (1598) Ploie[ti
}
TurdaAL Bac\u Suceava A R A R O M Â N E A S C | Hâr[ova Campania din Moldova (1600) asigurat cea mai mare
Prut
Ialomi]a
Oastea domnitorului respinge
întindere teritorială a
Mir\sl\u Cluj Ia[i Bucure[ti Campania lui Jan Zamoyski pentru
atacurile unor trupe turco–t\tare
Var[ovia
Marea
LITUANIEI
TRANSIL V ANI A Dun\rea Craiova Nistru C\lug\reni RAIAUA Neagr\ cucerirea }\rii Române[ti acestui stat.
{erp\te[ti
Direc]ia de `naintare a oastei
St\ne[ti
Alba Iulia Sfântu Vidin Alba-Iulia Turnu Putineiu TIGHINA Dârstor Campania pentru recucerirea
otomane (1595)
Lublin
Turtucaia (Silistra)
Timi[oara
Transilvaniei (1601)
(1595) Gheorghe Bra[ov Giurgiu Direc]ia de atac a lui Mihai Viteazul,
REGATUL Kiev I M P E R I U L Plevna Nicopole Rusciuc aliat cu Sigismund Bathory [i 100 km Locul asasin\rii lui Mihai Viteazul
Târgovi[te
O T O M A N
0
Senadin
{elimb\r
IANCU DE HUNEDOARA (1407–1456)
Foc[ani
POLONIEI Lvov Sibiu Bra[ov Bucure[ti {tefan R\zvan de c\tre generalul Gheorghe Basta
Dun\rea
Tratatele lui Mihai Viteazul
Turnu Legend\ Campania la sud de Dun\re (1598)
MARELE Ro[u Curtea Târnovo Marea Campania din Transilvania (1599) B\t\lii importante Originar dintr-o fami-
Br\ila
Buz\u Atacul asupra cet\]ilor turce[ti de
Nipru
de Arge[
Neagr\
Suceava Prut Târgovi[te pe linia Dun\rii (1594–1595) Isaccea Campania din Moldova (1600) lie cnezială convertită
CNEZAT Or[ova Ia[i Dealu Bucov Buz\u Constantinopol Campania lui Jan Zamoyski pentru la catolicism, a fost
Oastea domnitorului respinge
Adrianopol
atacurile unor trupe turco–t\tare
Cluj
Pite[ti Arge[ (1598) Ploie[ti cucerirea }\rii Române[ti voievod al Transilva-
Nistru
Salonic Direc]ia de `naintare a oastei
AL Timi[oara Alba-Iulia R O M Â N E A S C | Hâr[ova Campania pentru recucerirea niei (1441–1446), re-
Ialomi]a
otomane (1595)
} A R A
Transilvaniei (1601)
Bra[ov Bucure[ti
Direc]ia de atac a lui Mihai Viteazul,
Locul asasin\rii lui Mihai Viteazul
Târgovi[te IMPERIUL OT OMAN gent (1446–1453) și că-
Var[ovia LITUANIEI Dun\rea Craiova C\lug\reni aliat cu Sigismund Bathory [i Marea pitan general (1453–
de c\tre generalul Gheorghe Basta
Dun\rea
{erp\te[ti
Bucure[ti Lepanto {tefan R\zvan Neagr\
St\ne[ti Campania la sud de Dun\re (1598) Tratatele lui Mihai Viteazul 1456) al Ungariei. În
Dârstor
Lublin Vidin Târnovo Atena B\t\lii importante iulie 1456 a învins
Turtucaia (Silistra)
Turnu Putineiu
Marea Giurgiu
Neagr\
REGATUL Kiev I M P E R I U L Plevna Nicopole Rusciuc 0 100 km ofensiva otomană a
O T O M A N
lui Mahomed al II-lea
Adrianopol
Constantinopol
POLONIEI Lvov Salonic Senadin I. RODOS asupra cetății Belgra-
Legend\ I. CRETA I. CIPRU dului. A murit la scurt timp, de ciumă.
APLICAȚII
IMPERIUL OT OMAN
Atacul asupra cet\]ilor turce[ti de M a r e a
Campania din Transilvania (1599)
Nipru
1. Identificați, pe sursa A, trei campanii militare antiotomane organizate
M e d i t e r a n \
Lepanto
pe linia Dun\rii (1594–1595) Campania din Moldova (1600) VLAD ȚEPEŞ (1431–1476)
Atena
Suceava Oastea domnitorului respinge Domnitor al Țării Ro-
Prut
de Mihai Viteazul și precizați scopul fiecărei campanii. Stabiliți legătura din-
tre tratatele marcate pe hartă și aceste campanii.
Cluj Ia[i Nistru atacurile unor trupe turco–t\tare Campania lui Jan Zamoyski pentru mânești în 1448, 1456–
cucerirea }\rii Române[ti
Direc]ia de `naintare a oastei I. RODOS 1462 și 1476, a refuzat
33
Alba-Iulia Campania pentru recucerirea să mai plătească tribut
Timi[oara otomane (1595) 600 000 Transilvaniei (1601) turcilor (1459) și încre-
B
Bra[ov Direc]ia de atac a lui Mihai Viteazul, I. CIPRU
I. CRETA
Târgovi[te Locul asasin\rii lui Mihai Viteazul zător în alianța cu Un-
Evoluția obligațiilor financiare
aliat cu Sigismund Bathory [i garia (1460) a între-
ale Țărilor Române către Poartă
M a r e a
300 000
Dun\rea M e d i t e r a n \ de c\tre generalul Gheorghe Basta
Bucure[ti {tefan R\zvan Tratatele lui Mihai Viteazul prins o campanie în
(în galbeni).
Campania la sud de Dun\re (1598) 100 000 zona Dunării (1461/
60 000
Târnovo 30 000 10 000 B\t\lii importante 2. Utilizând informațiile din 1462), reușind să elibe-
Marea 33 reze cetatea Giurgiu.
Neagr\ începutul cca 1590 începutul sursa B, explicați momentele de
Adrianopol sec. XVI sec. XVII creștere și descreștere a tribu- ŞTEFAN CEL MARE (cca 1435? – 1504)
Constantinopol Țara Românească Moldova
tului.
Salonic Domn al Moldovei,
3. Explicați, pe baza informațiilor oferite de sursele A și B, tendința de re- timp de 47 de ani
ducere a diferenței dintre Țara Românească și Moldova, în privința obligațiilor (1457–1504), a deschis
IMPERIUL OT OMAN conflictul cu turcii prin
financiare față de Poartă.
sistarea plății haraciu-
Lepanto lui (1473), urmată de
Atena C „Creștinii, în număr de abia 16 000, departe de a se putea compara cu victoria de la Vaslui
numeroasa oștire păgână […], se văzură constrânși să se retragă. […] Atunci (1475). Campania lui
mărinimosul Ion Mihai, invocând ajutorul Mântuitorului, apucă în mână o Mahomed II din 1476 a
eșuat, în pofida victo-
secure militară, se aruncă singur asupra șirului inamic […] și, după o luptă de riei obținute de turci
erou, se întoarse la ai săi neatins. […] Mihai cu ai săi îi lovi cu bărbăție pe la la Valea Albă. În 1484, turcii au ocupat Chilia și
I. RODOS
spate și din flancuri și recâștigă astfel spre seară cele 11 tunuri […].” Cetatea Albă.
(Lupta de la Călugăreni; Balthasar Walther, Scurtă descriere a faptelor de arme
I. CRETA I. CIPRU
ale lui Mihai, domnul Moldovei, Munteniei sau Valahiei, Frankfurt, 1603) MIHAI VITEAZUL (1558–1601)
4. Menționați, pe baza sursei C, două măsuri adoptate de Mihai Viteazul Domn al Țării Româ-
M a r e a
M e d i t e r a n \ în confruntarea cu turcii. nești, a obținut condi-
ții mai bune pentru
țara sa în relațiile cu
otomanii (1597). În
PORTOFOLIU 1600 avea sub stăpâ-
nire Țara Românească,
Împărțiți pe grupe, întocmiți un portofoliu, Mari conducători medievali, cuprinzând Transilvania și Moldo-
33
informații despre cel puțin cinci voievozi/domnitori/principi din spațiul românesc, în va (Unirea de la 1600).
secolele XIV–XVII. Folosiți imagini, hărți, grafice și evidențiați importanța fiecărei perso-
nalități, din perspectivă politică, militară, economică, socială, culturală sau bisericească.