Page 41 - istorie-viii-l

UNITATEA IV LECȚIA 2

Împăratul bizantin Iustinian
și suita lui (mozaic San Vitale, Ravenna)

Așezarea slavilor Cum a ajuns un popor latin
să aibă în vocabular și cuvinte
la sudul Dunării. de origine slavă?

Romanitatea orientală Dicționar

anarhie – stare de dezordine într-o
DACO-ROMANII – CONTINUITATEA LOCUIRII La sfârșitul secolului țară, de nesupunere față de legi sau
al III-lea d.H., în contextul anarhiei militare din Imperiul Roman, împă- autorități.
ratul Aurelian a părăsit provincia Dacia, retrăgând armata și adminis- toponime – nume de locuri, localități,
trația și așezând o parte din populația de aici la sudul Dunării, unde a munți etc. dintr-o țară sau regiune.
întemeiat o nouă provincie, numită Dacia. În contextul reorganizării im- hidronime – nume de ape.
periului de către împăratul Dioclețian, provincia va fi împărțită în Dacia lexic – totalitatea cuvintelor dintr-o
Mediterranea și Dacia Ripensis. limbă.
Imperiul Roman controla în secolele IV-VI d.H. cursul inferior al Du-
nării, păstrând fortificații și pe malul stâng, precum Gornea, Drobeta,
Hinova, Dierna și Sucidava. Mai mult, împăratul Constantin cel Mare a
construit un nou pod peste Dunăre între localitățile Oescus (Ghighen,
Bulgaria) și Sucidava (Celei, jud. Olt). El este cel care a tratat cu barbarii
de la nordul Dunării, încheind o alianță cu regele got Ariaric în anul 332.
În fosta provincie Dacia, în Transilvana, Oltenia și Banat, populația ro-
manizată a continuat să locuiască în forme de organizare socială simple, Vase de argint
în mediul rural. Fostele orașe ale provinciei vor fi abandonate și vor deve- (Apahida, sec. V)
ni zone cu ruine, pe care slavii le vor desemna drept cetăți – grad, gorod:
Ulpia Sarmizegetusa (azi Sarmizegetusa) – Grădiște, Apulum – Bălgrad, Repere cronologice
Porolissum – Moigrad.
284-305 – domnia împăratului
MIGRATORII Din a doua jumătate a secolului al III-lea, în apropierea Dioclețian.
provinciei Dacia s-au așezat, venind dinspre est și nord-est, goții, un po- secolele IV-VI – Imperiul
por de neam germanic. În secolul al IV-lea, ramura vestică a acestora, vi- Roman controlează cursul
zigoții, au pătruns în Moldova, Muntenia și, după tratatul încheiat cu îm- inferior al Dunării și păstrează
păratul Constantin cel Mare, și în Transilvania. Dinspre vest au pătruns în fortificații pe malul stâng.
fosta provincie alți germanici, vandalii, așa că în anul 334 regele vizigot secolele IV-V – hunii se
Geberich îl învinge pe regele vandal Visimar pe râul Marisia (Mureș). La stabilesc în zona Dunării de Jos.
sfârșitul secolului al IV-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea (376- secolul al VI-lea – gepizii se
453), în zona Dunării de Jos s-a instalat o altă populație nomadă venită stabilesc în Transilvania, iar
din stepele Asiei – hunii. triburi slave pătrund în spațiul
extracarpatic.
527-565 – domnia împăratului
SLAVII LA SUD ȘI LA NORD DE DUNĂRE În secolul al VI-lea, în Tran- Iustinian.
silvania s-au așezat gepizii, o populație de neam germanic, iar în spa- secolul al VII-lea – prăbușirea
țiul extracarpatic triburi slave venite din nord-est. Un geograf armean, frontierei dunărene, triburile
Anania din Shirak, vorbește despre marea țară a Daciei, în care locuiesc slave migrează spre sud.

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ 39