Page 45 - istorie-viii-l

UNITATEA IV STUDIU DE CAZ

SURSE ISTORICE DESPRE ROMÂNI

LA SFÂRȘITUL MILENIULUI I

Locuitorii din spațiul bal- Teritoriile de la nordul Dună-
cano-dunărean sunt men- rii sunt menționate și în izvoa-
ționați în mai multe izvoare rele orientale, cum ar fi lucrările
narative bizantine din secolele de geografie ale lui Anania din
VII-XIV d.H. Unele se referă Shirak sau Moise de Corene, ulti-
doar la o populație latinofonă mul menționând „țara necunos-
balcanică, așa cum este cazul cută, numită Balak”.
mențiunii din cronica lui The- În contextul înaintării Impe-
ophilact Simocatta, unde un riului Carolingian în spațiul du-
soldat din armata generalului nărean și al conflictelor cu avarii,
Comentiolus îi strigă unui ca- bulgarii și slavii moravieni, cro-
marad, în „limba părintească”: nicile occidentale – Analele de la
Torna, torna, fratre! Vlahii de la Fulda, Analele Regatului Franc sau
sudul Dunării sunt menționați Analele lui Eginhard – menționea-
de autori bizantini precum ză diverse evenimente din spațiul
Georgios Kedrenos, Kekaume- carpato-danubian.
Moartea lui Decebal
nos sau Ioan Kinnamos, în Poporul romanic al volohilor
(Columna lui Traian)
timp ce informațiile date de este menționat de Cronica lui Nes-
Constantin Porfirogenetul și tor (sec. XII d.H.) și alte cronici ru-
Ana Comnena sunt importan- sești, ca Letopisețul Novgorodului
te pentru cunoașterea istori- sau cronica de la Mănăstirea Sfântul
ei spațiului nord-dunărean Ipatie, în timp ce cronica ungară Ge sta
în secolele X-XII d.H., unde Hungarorum menționează conflicte-
populația locală este desem- le din timpul regelui Arpad cu ducele
nată cu nume vechi, ca misi- Menumorut sau cu un „oarecare vlah”
eni, geți, daci sau bessi. Toate Gelu din „Țara de dincolo de păduri”.
aceste izvoare menționează și
populațiile nomade, uzii, pe-
cenegii sau cumanii, cu care Împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul
(sec. X). Împăratul amintește de așezarea
autohtonii se aflau în contact slavilor în Balcani și despre populația de
în aceste vremuri, de obicei romani în Despre administrarea imperiului,
cu nume arhaice ca sciți sau un îndrumar de politică internă și externă
sauromați. pentru fiul și urmașul său la tron.

1. Citește cu atenție sursa de mai jos și răspunde 2. Imaginează-ți că ești curator al unei expoziții
cerințelor: istorice și ai misiunea de a aduce la viață primele
„S-a produs o mare învălmășeală în armată și surse scrise care menționează poporul român. Vei
mult zgomot; fiecare striga tare să se întoarcă și se realiza o colecție virtuală sau fizică de manuscrise
îndemna unul pe altul în limba băștinașă să se în- și opere istorice și vei propune o metodă creativă de
toarcă, grăind cu foarte mare tulburare torna, tor- expunere într-un muzeu. Documentează-te despre
na, ca și cum li s-ar fi ivit pe neașteptate o luptă în surse istorice importante care menționează poporul
timpul nopții.” (Theofilact Simocatta, Istoria dom- român, colectează imagini sau desene cu manuscri-
niei împăratului Mauriciu) sele și realizează o scurtă descriere pentru fiecare.
Gândește apoi o modalitate originală de prezentare
a. Care este importanța folosirii cuvintelor „torna, a exponatelor într-un muzeu modern.
torna” pentru formarea limbii române? Prezintă expoziția alături de colegii tăi sub una
b. Documentează-te cu privire la autorul fragmen- dintre următoarele forme: un poster, panou expoziți-
tului, istoricul bizantin Theofilact Simocatta, și pre- onal cu imagini și explicații, o prezentare digitală sau
zintă în fața clasei rezultatele cercetării tale. un clip video în care ghidezi vizitatorii prin expoziție.

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ 43