Page 42 - istorie-viii-l

LECȚIA 2 UNITATEA IV

Reflectăm împreună 25 de triburi ale slavilor. Fortificațiile de la Dunăre au fost refăcute de
împărații bizantini; mai ales în timpul lui Iustinian s-au intensificat le-
În ce mod crezi că evenimentele găturile cu populația locală și triburile slave de la nordul Dunării. La în-
din perioada așezării slavilor la sudul ceputul secolului al VII-lea, frontiera dunăreană s-a prăbușit și triburile
Dunării au influențat cultura și limbile slave au trecut în ținuturile sud-dunărene, separând comunitățile de la
vorbite astăzi în Balcani? nord și de la sud de fluviu. De-a lungul timpului, slavii rămași la nord de
Dunăre au fost asimilați de autohtoni, iar elementele slave au contribuit H U N I I
semnificativ la evoluția etnogenezei poporului român, fiind vizibile în
toponime, hidronime, lexic și unele obiceiuri. H U N I I (sec. V) S Suceava N H U N I I (sec. IV)
G E P I Z I I (sec. V)
o
istru
i
ROMANITATEA ORIENTALĂ În spațiul romanizat, mai ales în Oltenia {imleul me[ Nu[fal\u B s ri]a M ol A V A R I ( I V . c e s ) I V -
t
S L A V I I
A V A R I I
dova
Silvaniei
H U N I I
Câmpie
și Transilvania, a persistat o populație romanică. Aceasta trăia în așezări Apahida Some[eni Soporu de Prut
rurale și păstra forme ale vechii civilizații romane. Locuitorii vorbeau lim- Turda Aiud Sântana G O I I (sec .IV)
H U N I I (sec. V)
de Mure[
t
ba latină și se aflau în contact cu cei din Imperiul Roman de la sud de Du- I I Suceava Ocna More[ti N H U N I I (sec. IV) S L A V I I Bârlad ec. VII)
Tro u[
G E P I Z I I (sec. V)
S
V
A
A
R
Teiu[
o
istru
Bratei
Mure[
G E P I Z I I
me[
de Dunăre atestă aceste relații continue ale daco-romanilor cu locuitorii Bi t S L A V I I M ol dova Olt A V A R I ( I V . c e s ) I V - B U L G A R I I (s
{imleul
năre. Numeroase monede și obiecte de import din imperiu ajunse la nord s ri]a
A V A R I I
Nu[fal\u
H U
Silvaniei N I I
Soporu de
imperiului. La sfârșitul Antichității clasice, pe teritoriul fostelor provincii Prut B uz\ AEGYSSUS
Câmpie
Apahida
Some[eni
Sântana
romane Pannonia, Dalmatia, Moesia și Dacia întâlnim populații romani- H U N I G O I I G O I I (sec .IV)u Pietroasele DINOGE}IA ă
Cânde[ti
H U N I I (sec. V)
de Mure[
Turda
Aiud
Suceava
Tro u[
More[ti
ec. VII)
zate, vorbitoare ale unor limbi și dialecte romanice. În decursul mileniului N tI (sec. IV) S L A V I I Bârlad Târg[or S\rata Monteoru a g r
G E P I Z I I (sec. V)
SIRMIUM
S
A
Teiu[
R
I I
V
A
Ocna
o
istru
I unele dispar, fiind asimilate de slavi, germanici ori maghiari. La nordul DROBETA G O I I Dridu I lomi ]a CAPIDAVA N e
Bratei
Mure[
G E P I Z I I
M
i
me[
I ol
a
M
t
Olt
{imleul
A V A R I I
A
S L A V I I
B s ri]a
P
Piese de harnașament Dunării, populația vorbitoare a dialectului dacoromân este moștenitoa- A V A R I ( I V . c e s ) I V - Ipote[ti B U L G A R I I (s P\cuiul HISTRIA a
A V A R I I
rge[
Nu[fal\u
dova
Silvaniei
E
Soporu de
(Apahida, sec. V) rea acestei romanități orientale. Este singurul loc din estul Europei unde B uz\u Ji AEGYSSUS I I G O lui Soare AXIOPOLIS r e
Câmpie
R I
Apahida
u
Some[eni
G O I I (sec .IV)
U
Prut
Sântana
L
TOMIS
Cânde[ti
de Mure[
mai multe milioane de oameni vorbesc o limbă romanică orientală. R O M A N ec. VII) Pietroasele DINOGE}IA Dun\ rea DUROSTORUM TROPAEUM TRAIANI M a
ă
Aiud
SUCIDAVA
Turda
G O I I
TURRIS
t
Bârlad
More[ti
r
Tro u[
SIRMIUM Târg[or g CALLATIS
A V A R I I Teiu[ Ocna S L A V I I D S\rata Monteoru | S | R I T / B I Z A N T I N 0
E
R
Aplicații I M Mure[ Bratei DROBETA G O I I rge[ L G A R I I (s e a DIONYSOPOLIS
G E P I Z I I P E Olt A Dridu I lomi ]a CAPIDAVA HISTRIA N
a
A V A R I I
P\cuiul
B U
Ipote[ti
B
Ji
AEGYSSUS
R I
Direc]ii de deplasare G O I I lui Soare Direc]ii de deplasare e a
u
U AXIOPOLIS r A[ez\ri ale localnicilor
uz\u
L [i vestigii gotice TOMIS
H U N I I Cânde[ti Pietroasele rea DUROSTORUM [i vestigii avare a daco-romani
ă
SUCIDAVA DINOGE}IA TROPAEUM TRAIANI M sau ale migratorilor
Dun\
G O I I
TURRIS
SIRMIUM DROBETA R O M A N D E S\rata Monteoru Direc]ii de deplasare A N T I N g r Direc]ii de deplasare Cetate bizantin\
CALLATIS
Târg[or
a hunilor
[i vestigii slave
R I T / B I Z
R | S |
0
a
H U N I I (sec. V) S I M P E R I i U Suceava Ji Ipote[ti G O I I N H U N I I (sec. IV) Dridu G O I I I lomi ]a Direc]ii de deplasare e a N e A[ez\ri ale localnicilor
Direc]ii de deplasare
CAPIDAVA
DIONYSOPOLIS
a
Direc]ia de deplasare
A V A R I I
A
P\cuiul
a bulgarilor
[i vestigii gepide HISTRIA
rge[
lui Soare
o
istru
Direc]ii de deplasare
u
M
AXIOPOLIS
ol
me[
daco-romani
t L
[i vestigii gotice
{imleul
DUROSTORUM
A V A R I ( I
) I V -
SUCIDAVA
TROPAEUM TRAIANI
sau ale migratorilor
Direc]ii de deplasare Dun\
A V A R I I G E P I Z I I (sec. V) Apahida Some[eni Soporu de B s ri]a dova REPERE CRONOLOGICE R I T / B I Z V . c e s rea A N T I N [i vestigii avare TOMIS 0 M a r Cetate bizantin\
Nu[fal\u
TURRIS
Silvaniei
Direc]ii de deplasare
CALLATIS
S L A V I I R O M A N
Câmpie
a hunilor
D
[i vestigii slave
E
Prut R | S |
G O I I (sec .IV)
CNEZATUL
Sântana
I
E
I
DIONYSOPOLIS
R
Turda Aiud de Mure[ Tro u[ Direc]ii de deplasare A Direc]ia de deplasare DE HALICIU Hotin 11. MIGRA , TIILE
I FORMA , TIUNILE
[i vestigii gepide
t
Bârlad
More[ti Circa 900 – Sunt men]ionate „duca- G a bulgarilor S ,
tele” (st\pânirile) lui Gelu (`n centrul ec. VII) Sighet Siret
A V A R I I Teiu[ Ocna Bratei Direc]ii de deplasare S L A V I I Direc]ii de deplasare N A[ez\ri ale localnicilor }ARA Dersca Fundu Horodi[tea POLITICE
Transilvaniei), Menumorut (`n Cri[a-
Mure[
[i vestigii gotice
daco-romani
G E P I Z I I Olt Direc]ii de deplasare B U L G A R I I (s U U N G U R I I Cetate bizantin\ Satu Mare M AR AMURE{ULUI Tudora Prut DIN SECOLELE X–XII
[i vestigii avare
Som
Her]ii
e[
na) [i Glad (`n Banat).
sau ale migratorilor
U N G U R I I
Direc]ii de deplasare
943 – Este men]ionat jupanul Dimitrie
}ARA
a hunilor
OA{ULUI
[i vestigii slave
(`n sudul Dobrogei).
REPERE CRONOLOGICE
B
AEGYSSUS
I L
971 – Bizantinii organizeaz\ Thema
E
I
Direc]ii de deplasare R Direc]ia de deplasare CNEZATUL Biharea Zal\u Hotin C r a oih Cuzdrioara 11. MIGRA , TIILE Orhei KI CNEZATUL
Moigrad
uz\u
Paristrion (`n Dobrogea [i nord-vestul
Voine[ti
Cri[u R
[i vestigii gepide
e
l
Cânde[ti
Circa 900 – Sunt men]ionate „duca- Pietroasele G A a bulgarilor U ă DE HALICIU ped e Dej {irioara S , I FORMA , TIUNILE N EVEAN
istru
SA{II
Bulgariei de ast\zi).
G O I I
tele” (st\pânirile) lui Gelu (`n centrul DINOGE}IA r Sighet Oradea Siret Tileagd Hlincea Tighina
N
Dersca T
D\bâca
SIRMIUM Transilvaniei), Menumorut (`n Cri[a- 1001–1003 – R\zboiul regelui Som T }ARA g MENUMO RU Gil\u Horodi[tea Dedrad POLITICE D\ne[ti R\duc\neni
Fundu
Târg[or
GELU
S E C U I I
maghiar {tefan `mpotriva lui Gyla
Beiu[
DIN SECOLELE X–XII
U
Cenad
I DROBETA na) [i Glad (`n Banat). S\rata Monteoru U N G U R I U N G U R I I e[ Satu Mare e a M AR AHTUM C ri[ul A lb Her]ii More[ti Cip\u C U M A N I I
(`n centrul Transilvaniei).
943 – Este men]ionat jupanul Dimitrie I lomi ]a CAPIDAVA I }ARA N AMURE{ULUI Tudora Bârlad
M G O I I A (Urbs }ARA Aiud C U M A N I I C U M A N I I
a
Dridu
Morisena) Pecica
A V A R I I
P REPERE CRONOLOGICE (`n sudul Dobrogei). A rge[ ~nceputul sec. XI – Domnia lui Ahtum OA{ULUI Arad ZARANDULUI B\lgrad Turda[ P E Prut E Orhei
P\cuiul
C
(Alba Iulia)
Biharea spre
HISTRIA
E Ipote[ti L (din zona Banatului pân\ Zal\u G a C r a oih Cuzdrioara 11. MIGRA , TIILE N E G I I KI S E C U I I P E C E N E G I I Cetatea
CNEZATUL
I
Alb\
u 971 – Bizantinii organizeaz\ Thema
lui Soare
R Ji R I E Cri[uri), `ntrerupt\ de un conflict cu Sânnicolau Radna GYLA SA{II CNEZATUL
e
I Paristrion (`n Dobrogea [i nord-vestul DE HALICIU e Moigrad Hotin Dej Mare Voine[ti
A
Sibiu (1192)
I FORMATIUNILE
ped
Cri[u R
l
U Circa 900 – Sunt men]ionate „duca- G O I I AXIOPOLIS e r {irioara S , Deva Blandiana , R A B Â R S I E N EVEAN M A N I I
A
TOMIS Tileagd E
istru
L Bulgariei de ast\zi). G Uregele {tefan, la cap\tul c\ruia este SA{II (}eligrad) SA{II
Siret
Oradea
`nvins, iar teritoriul s\u cucerit.
tele” (st\pânirile) lui Gelu (`n centrul SUCIDAVA rea DUROSTORUM Sighet TROPAEUM TRAIANI T a U N Dedrad POLITICE Hlincea F\g\ra[ Tighina Chilia Nou\
1001–1003 N
Horodi[tea
– R\zboiul
MENUMO RU Dersca
Transilvaniei), Menumorut (`n Cri[a- TURRIS regelui Som T 1025–1035/1036 – Atacuri ale pece- M Gil\u Fundu D\bâca G U R I I S E C U I I D\ne[ti R\duc\neni C U
R
GELU
I I
}ARA
G
Beiu[
Her]ii
E
M
U
N
Satu Mare
na) [i Glad (`n Banat). D maghiar {tefan `mpotriva lui Gyla e[ negilor `mpotriva Imperiului Bizantin, More[ti GL A D Cip\u DIN SECOLELE X–XII
CALLATIS
E
C
R O M A N
AR
AHTUM
E
C U M A N I I P
Cenad
C
E
U N
Dun\ U N G U R I I
ri[ul A
lb
care se vor intensifica în 1046.
943 – Este men]ionat jupanul Dimitrie R | S | R I T / B I Z A N T I N AMURE{ULUI }ARA 0 Aiud Tudora Migrațiile C U M A N O Bârlad C U M A N I I Buz\u Garv\n Isaccea
(`n centrul Transilvaniei). G U R I I
(Urbs
}ARA
A
Morisena) Pecica
Cerna
Arad ZARANDULUI B\lgrad
OA{ULUI
(`n sudul Dobrogei). ~nceputul sec. XI – Domnia lui Ahtum G Sec. XI–XII – Cultura R\duc\neni, `n (Alba Iulia) Turda[ în secolele IV-IX G I I Slon Cetatea (Dinogetia) SA TZ A |
DIONYSOPOLIS
P
Orhei
E
C
Prut
(din zona Banatului pân\ spre
E
C
r a oih
Biharea
N
Cuzdrioara
971 – Bizantinii organizeaz\ Thema Cri[uri), `ntrerupt\ de un conflict cu Zal\u centrul [i `n sudul Moldovei, precum [i I GYLA N E G I I Or[ova Severin S E C U I I I I lte] CNEZATUL E C E A E rge[ C U M A N I I Alb\ SESLAV R
L
P
SA{II
Sânnicolau
Radna
Hâr[ova
KI
Moigrad
1. Analizează harta migrațiilor de mai sus, e ped e Tileagd E `n estul Munteniei. {irioara Deva Blandiana Sibiu (1192) R A B Â R S I E N EVEAN Dridu Ialomi]a Slobozia N A G
2. Gândește-te la efectele pe termen lung ale
Paristrion (`n Dobrogea [i nord-vestul
Dej
Mare
Voine[ti
Cri[u R
l
regele {tefan, la cap\tul c\ruia este
A
U
SA{II
istru
Bulgariei de ast\zi).
SA{II
Direc]ii de deplasare
Sec. XI (mijlocul deceniului 9) –
Direc]ii de deplasare
Oradea
A[ez\ri ale localnicilor
`nvins, iar teritoriul s\u cucerit.
Cernica
Capidava
(}eligrad) M
Hlincea
F\g\ra[
apoi realizează în caiet un tabel în care să notezi așezării slavilor la sudul Dunării. Crezi că influen- Tighina C U M A N I I Chilia Nou\ P\cuiu Mircea J UPANAT UL N E
I
MENUMO RU T
daco-romani
D\bâca
1001–1003
– R\zboiul
[i vestigii gotice
Gil\u
Dedrad
regelui
[i vestigii avare
R\duc\neni
lui Soare
Căpeteniile Tatos, Seslav [i Satza
U N G U R I I
Fundeni
1025–1035/1036 – Atacuri ale pece-
T
GELU
maghiar {tefan `mpotriva lui Gyla negilor `mpotriva Imperiului Bizantin, Beiu[ R st\pânesc teritorii din Dobrogea. U E N E G I I S E C U I I P D\ne[ti M\gurele Vod\ LUI A
C
C
E
Direc]ii de deplasare
GL A D Cip\u
C
P
Cetate bizantin\
Direc]ii de deplasare
More[ti
(`n centrul Transilvaniei). Cenad AHTUM ri[ul A ța slavă a fost un avantaj sau un dezavantaj pentru T DI MI TRIE
sau ale migratorilor M A N I I
cel puțin cinci popoare migratoare și direcția lb 1091 – Pecenegii sunt `nvin[i decisiv C U M O A N I I E C U M A N I I Buz\u Celei Olt Garv\n Isaccea TA TO S E
Aiud
care se vor intensifica în 1046. }ARA
A
(Urbs
a hunilor
Morisena) Pecica
[i vestigii slave
Giurgiu
~nceputul sec. XI – Domnia lui Ahtum
de migrație a fiecăruia dintre ele, în funcție de ZARANDULUI B\lgrad Turda[ P E Cerna lte] Bârlad R I I Dun\re a Slon (Dinogetia) SA TZ A Oinac-Virtop N Constan]a A R
de Imperiul Bizantin la Lebunion.
Arad
Sec. XI–XII – Cultura R\duc\neni, `n
romanitatea orientală? Argumentează în cinci-șa- I I
Zimnicea
S E C U I I
(din zona Banatului pân\ spre G (Alba Iulia) C E N E G P E C E N E G C U M A N Cetatea | P A R I S T R I O N Mangalia M
1091–1092 – Expedi]ie a cumanilor `n
I
centrul [i `n sudul Moldovei, precum [i
GYLA
Direc]ii de deplasare
Or[ova I I
Alb\
Direc]ia de deplasare
SA{II
Sânnicolau
Cri[uri), `ntrerupt\ de un conflict cu
punctele cardinale (de exemplu: nord-sud, est- Radna se rânduri și dă cel puțin un exemplu care să-ți U Ialomi]a L SESLAV I N Z G A R 0 100 km
A
Severin
Hâr[ova
I Transilvania [i Ungaria.
rge[
Sibiu (1192)
[i vestigii gepide
Mare
`n estul Munteniei.
a bulgarilor
Deva
vest). regele {tefan, la cap\tul c\ruia este Sec. XI (mijlocul deceniului 9) – susțină punctul de vedere. Dridu Slobozia B A
S
I E
R
Blandiana
A
A
B
R
Â
E
Sec. XII (prima jum\tate) – Coloniz\ri
SA{II
(}eligrad)
M
`nvins, iar teritoriul s\u cucerit. ale secuilor `n sudul [i sud-estul Cernica P\cuiu Mircea Capidava E
F\g\ra[
I
Chilia Nou\
U N G U R I I
1025–1035/1036 – Atacuri ale pece- Căpeteniile Tatos, Seslav [i Satza Transilvaniei. P C U M A N I I Fundeni lui Soare Vod\ J UPANAT UL N
R
Forma]iuni politice
I I
G
LUI Alte a[ez\ri
40 ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ st\pânesc teritorii din Dobrogea. P E C E N E 1141–1162 – Grupuri importante de GELU men]ionate `n documente M\gurele Cet\]i de piatr\ T DI MI TRIE E A Direc]ii de deplasare
negilor `mpotriva Imperiului Bizantin,
GL A D
a pecenegilor
Isaccea
TA TO S
E
1091 – Pecenegii sunt `nvin[i decisiv
care se vor intensifica în 1046.
Garv\n
Zone locuite de secui sau de sa[i
Olt
Alte a[ez\ri fortificate
GiurgiuA
(Dinogetia) SA TZ
Buz\u
P A R I S T R I O N
Celei
O
a
Sec. XI–XII – Cultura R\duc\neni, `n de Imperiul Bizantin la Lebunion. Cerna coloni[ti sa[i (germani) se a[az\ `n Dun\re }ARA Slon „}\ri” române[ti `n Transilvania Oinac-Virtop | N Constan]a A R Direc]ii de deplasare
R
Zimnicea
Direc]ii de p\trundere a ungurilor
lte]
Transilvania.
REPERE CRONOLOGICE centrul [i `n sudul Moldovei, precum [i 1091–1092 – Expedi]ie a cumanilor `n A rge[ C U M A N I I OA{ULUI Re[edin]e ale „ducatelor” A[ezare a sa[ilor Mangalia M a cumanilor
A
I
SESLAV
R
Or[ova
CNEZATUL
`n Transilvania [i Banat
E
Hâr[ova
I
U
G
I
`n estul Munteniei. I Transilvania [i Ungaria. Hotin Severin 1199 – Cea dintâi men]ionare a }\rii Dridu L din Transilvania [i Banat I N Z `n Transilvania 0 100 km
Slobozia
R
B
Maramure[ului.
11. MIGRA , TIILE Ialomi]a
A
Sec. XII (prima jum\tate) – Coloniz\ri
Cernica
Circa 900 – Sunt men]ionate „duca- G A Sec. XI (mijlocul deceniului 9) – DE HALICIU M S , I FORMA , TIUNILE P\cuiu Mircea Capidava E
I
ale secuilor `n sudul [i sud-estul
tele” (st\pânirile) lui Gelu (`n centrul Căpeteniile Tatos, Seslav [i Satza Sighet Transilvaniei. P Siret Horodi[tea Forma]iuni politice POLITICE Fundeni lui Soare Vod\ J UPANAT UL N
LUI
Dersca
Alte a[ez\ri
Fundu
Transilvaniei), Menumorut (`n Cri[a- N st\pânesc teritorii din Dobrogea. 1141–1162 – Grupuri importante de GELU men]ionate `n documente M\gurele Cet\]i de piatr\ T DI MI TRIE E A Direc]ii de deplasare
}ARA
Her]ii
E
Som
M
Satu Mare
Olt
na) [i Glad (`n Banat). U 1091 – Pecenegii sunt `nvin[i decisiv coloni[ti sa[i (germani) se a[az\ `n Dun\re DIN SECOLELE X–XII TA TO S Zone locuite de secui sau de sa[i a pecenegilor
e[
R
Oinac-Virtop
Alte a[ez\ri fortificate
AR
Constan]a
N
Giurgiu
Celei
}ARA a
U N G U R I I
de Imperiul Bizantin la Lebunion.
A
Zimnicea
943 – Este men]ionat jupanul Dimitrie U N G U R I I }ARA AMURE{ULUI R Tudora OA{ULUI „}\ri” române[ti `n Transilvania A[ezare a sa[ilor P A R I S T R I O N Direc]ii de p\trundere a ungurilor Direc]ii de deplasare
Transilvania.
Mangalia
A
M
1091–1092 – Expedi]ie a cumanilor `n
OA{ULUI
(`n sudul Dobrogei). Transilvania [i Ungaria. 1199 – Cea dintâi men]ionare a }\rii I U Prut Re[edin]e ale „ducatelor” I Z `n Transilvania `n Transilvania [i Banat a cumanilor
Orhei
0
100 km
din Transilvania [i Banat B
C
Biharea
Zal\u
Maramure[ului.
971 – Bizantinii organizeaz\ Thema L Sec. XII (prima jum\tate) – Coloniz\ri r a oih Cuzdrioara L KI CNEZATUL
Moigrad
Dej
Paristrion (`n Dobrogea [i nord-vestul Cri[u Rale secuilor `n sudul [i sud-estul {irioara Voine[ti istru
ped
e
e
l
Bulgariei de ast\zi). U Oradea Tileagd GELU HlinceaCet\]i de piatr\ N EVEAN Direc]ii de deplasare
Transilvaniei.
SA{II Forma]iuni politice
Alte a[ez\ri
men]ionate `n documente
1141–1162 – Grupuri importante de
1001–1003 – R\zboiul regelui MENUMO RU T Gil\u D\bâca Dedrad R\duc\neni Tighina Zone locuite de secui sau de sa[i a pecenegilor
GELU
maghiar {tefan `mpotriva lui Gyla T C coloni[ti sa[i (germani) se a[az\ `n }ARA C U M A N I I S E C U I I D\ne[ti Alte a[ez\ri fortificate Direc]ii de p\trundere a ungurilor Direc]ii de deplasare
Beiu[
„}\ri” române[ti `n Transilvania
Transilvania.
Cip\u
(`n centrul Transilvaniei). A Cenad AHTUM ri[ul A lb }ARA Aiud More[ti OA{ULUI Re[edin]e ale „ducatelor” M A N I I A[ezare a sa[ilor M A N I I `n Transilvania [i Banat a cumanilor
U
C
(Urbs
1199 – Cea dintâi men]ionare a }\rii
U
C
Bârlad
~nceputul sec. XI – Domnia lui Ahtum Morisena) Pecica Arad ZARANDULUI B\lgrad P din Transilvania [i Banat `n Transilvania
Maramure[ului.
(din zona Banatului pân\ spre G (Alba Iulia) Turda[ E C E N E G I I S E C U I I P E C E N E G I I Cetatea
GYLA
Alb\
Cri[uri), `ntrerupt\ de un conflict cu Sânnicolau Radna Sibiu (1192) SA{II
A
regele {tefan, la cap\tul c\ruia este E Mare Deva Blandiana SA{II R A B Â R S I E
`nvins, iar teritoriul s\u cucerit. (}eligrad) F\g\ra[ Chilia Nou\
1025–1035/1036 – Atacuri ale pece- R U N G U R I I I I C U M A N I I
negilor `mpotriva Imperiului Bizantin, GL A D P E C E N E G
care se vor intensifica în 1046. O Buz\u Garv\n Isaccea
Sec. XI–XII – Cultura R\duc\neni, `n Cerna lte] Slon (Dinogetia) SA TZ A |
centrul [i `n sudul Moldovei, precum [i Or[ova A rge[ C U M A N I I SESLAV R
`n estul Munteniei. I Severin Dridu Ialomi]a Slobozia Hâr[ova N A G
Sec. XI (mijlocul deceniului 9) – M Cernica P\cuiu Capidava E
I
Căpeteniile Tatos, Seslav [i Satza P Fundeni lui Soare Mircea J UPANAT UL N
Vod\
st\pânesc teritorii din Dobrogea. M\gurele T LUI A
1091 – Pecenegii sunt `nvin[i decisiv E Olt Oinac-Virtop TA TO S DI MI TRIE R E
de Imperiul Bizantin la Lebunion. R Dun\re a Celei Zimnicea Giurgiu N Constan]a A
1091–1092 – Expedi]ie a cumanilor `n I A P A R I S T R I O N Mangalia M
Transilvania [i Ungaria. U L B I Z 0 100 km
Sec. XII (prima jum\tate) – Coloniz\ri
ale secuilor `n sudul [i sud-estul
Transilvaniei. GELU Forma]iuni politice Cet\]i de piatr\ Alte a[ez\ri Direc]ii de deplasare
1141–1162 – Grupuri importante de men]ionate `n documente a pecenegilor
coloni[ti sa[i (germani) se a[az\ `n }ARA Alte a[ez\ri fortificate Zone locuite de secui sau de sa[i
Transilvania. OA{ULUI „}\ri” române[ti `n Transilvania A[ezare a sa[ilor Direc]ii de p\trundere a ungurilor Direc]ii de deplasare
1199 – Cea dintâi men]ionare a }\rii Re[edin]e ale „ducatelor” `n Transilvania `n Transilvania [i Banat a cumanilor
Maramure[ului. din Transilvania [i Banat