Page 43 - istorie-viii-l

UNITATEA IV LECȚIA 3

Daci și romani pe Columna lui Traian

Poporul român – Care sunt limbile neolatine
cu care se aseamănă
popor romanic limba română?
H U N I I
H U N I I (sec. V) S me[ Suceava N H U N I I (sec. IV) în spațiul românesc, de la primii cronicari moldoveni la Școala Ardelea- Dicționar
FORMAREA POPORULUI ROMÂN De la începuturile scrierii istoriei
o
istru
M
i
t
S L A V I I
A V A R I I G E P I Z I I (sec. V) {imleul Some[eni Soporu de B s ri]a ol dova Prut A V A R I ( I V . c e s ) I V - nă, originea latină a limbii române a fost observată și acest lucru a gene- etnogeneză – procesul istoric al for-
Nu[fal\u
mării unui popor.
Silvaniei
rat o perspectivă particulară asupra istoriei românești. În centrul acestei
Câmpie
Apahida
transhumanță – deplasare sezonieră a
Sântana
Turda Aiud de Mure[ Tro u[ G O I I (sec .IV) viziuni se află originea romană a limbii și poporului român și continui- păstorilor cu turmele de oi, care vara ur-
t
More[ti Bârlad
A V A R I I Teiu[ Ocna Bratei S L A V I I ec. VII) tatea populației romanizate în spațiul de etnogeneză, adică spațiul car- cau la munte și toamna coborau la șes.
Mure[
G E P I Z I I Olt B U L G A R I I (s pato-danubiano-pontic. Românii medievali și moderni au fost conside-
B
AEGYSSUS rați urmașii populației romanizate în provinciile de la Dunărea de Jos,
Dacia și Moesia Inferior. Știai că?
uz\u
Cânde[ti Pietroasele ă
DINOGE}IA A existat și ipoteza formării limbii române și a poporului român pe
G O I I
SIRMIUM Târg[or g r Cuvântul vlah (valachus), prin care
DROBETA S\rata Monteoru a un areal mai larg la sud și la nord de Dunăre și existența unor contacte
I e
M A V A R I I G O I I Dridu I lomi ]a CAPIDAVA sunt desemnați românii în izvoarele
a
P A rge[ N permanente între romanitatea nord și sud-dunăreană în epoca migra-
E P\cuiul HISTRIA externe, vine de la tribul celtic Volcae,
Ipote[ti lui Soare a
R I Ji e țiilor și în Evul Mediu timpuriu. Populațiile romanice balcanice rămase
u
U G O I I AXIOPOLIS r amintit de Caesar. Cuvântul a fost
L DUROSTORUM TOMIS a sunt cele care vorbesc azi diverse dialecte ale limbii române, cum sunt
SUCIDAVA rea TROPAEUM TRAIANI preluat de către germani pentru de-
TURRIS Dun\ M aromânii (macedoromânii), meglenoromânii și istroromânii. Procesul
R O M A N
D E R | S | R I T / B I Z A N T I N CALLATIS formării limbii și poporului român se desfășoară în paralel cu cel al ce- semnarea romanilor și popoarelor
0
DIONYSOPOLIS romanice (walch) și de aici în limbile
lorlalte limbi și popoare romanice. Jurământul de la Strasbourg (842) slave (vlah, voloh).
este considerat primul document care atestă limba franceză, o limbă
Direc]ii de deplasare Direc]ii de deplasare A[ez\ri ale localnicilor
[i vestigii gotice [i vestigii avare daco-romani evoluată, care nu mai este latină. La fel, din secolul al X-lea d.H. avem
sau ale migratorilor
Direc]ii de deplasare Direc]ii de deplasare Cetate bizantin\ primele mențiuni despre vlahii din Balcani.
a hunilor [i vestigii slave
Direc]ii de deplasare Direc]ia de deplasare
[i vestigii gepide a bulgarilor LIMBA ROMÂNĂ ȘI CONTINUITATEA Limba română face parte din
familia limbilor neolatine sau romanice, împreună cu limbile italiană,
franceză, spaniolă, portugheză. Dacă nu am ști nimic despre istoria
Imperiului Roman, am putea deduce că a existat un stat în Antichitate,
REPERE CRONOLOGICE E I CNEZATUL 11. MIGRA , TIILE întins de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, unde s-a vorbit o limbă
A R I DE HALICIU Hotin
Circa 900 – Sunt men]ionate „duca- G S , I FORMA , TIUNILE comună, latina, ale căror moștenitoare sunt limbile romanice de azi.
tele” (st\pânirile) lui Gelu (`n centrul N Sighet Siret Horodi[tea POLITICE
Transilvaniei), Menumorut (`n Cri[a- U N G U R I I Som }ARA Dersca Fundu Analizând doar cuvintele moștenite din latină în aceste limbi, am putea
Her]ii
na) [i Glad (`n Banat). U e[ Satu Mare M AR DIN SECOLELE X–XII afla că a fost un imperiu condus de un împărat (imperator), că existau
943 – Este men]ionat jupanul Dimitrie U N G U R I I }ARA AMURE{ULUI Tudora
(`n sudul Dobrogei). OA{ULUI Prut Orhei multe orașe (civitates) și am putea deduce alte forme de organizare soci-
971 – Bizantinii organizeaz\ Thema L Biharea Zal\u C r a oih Cuzdrioara KI CNEZATUL al-politică, obiceiuri și mod de viață.
Paristrion (`n Dobrogea [i nord-vestul Cri[u R e ped e Moigrad Dej {irioara Voine[ti istru
l
Bulgariei de ast\zi). U Oradea Tileagd SA{II Hlincea N EVEAN Limba română s-a format la sud și la nord de Dunăre, contactul în-
1001–1003 – R\zboiul regelui MENUMO RU T Gil\u D\bâca Dedrad R\duc\neni Tighina
maghiar {tefan `mpotriva lui Gyla T C Beiu[ GELU C U M A N I I S E C U I I D\ne[ti tre nucleele de populație romanică fiind permanent datorită transhu-
(`n centrul Transilvaniei). Cenad AHTUM ri[ul A lb More[ti Cip\u
A (Urbs }ARA Aiud C U M A N I I C U M A N I I manței. Aria de formare ajungea în zonele unde creștea smochinul și
~nceputul sec. XI – Domnia lui Ahtum Morisena) Pecica Arad ZARANDULUI B\lgrad P E Bârlad
(din zona Banatului pân\ spre G (Alba Iulia) Turda[ GYLA C E N E G I I S E C U I I P E C E N E G I I Cetatea castanul (păstrate în aromână și meglenoromână din latină, ficus și cas-
Alb\
Cri[uri), `ntrerupt\ de un conflict cu Sânnicolau Radna Sibiu (1192) SA{II taneus), dar și în nord, unde se păstrează din latină cuvintele păcură
Mare
regele {tefan, la cap\tul c\ruia este E Deva Blandiana SA{II R A B Â R S I E Români în secolul al XIX-lea
A
`nvins, iar teritoriul s\u cucerit. (}eligrad) F\g\ra[ Chilia Nou\ (picula), bour (bubalus) sau aur (aurum). (tablou de Miklós Barabás)
1025–1035/1036 – Atacuri ale pece- R U N G U R I I G I I C U M A N I I
negilor `mpotriva Imperiului Bizantin, GL A D P E C E N E ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ 41
care se vor intensifica în 1046. O Buz\u Garv\n Isaccea
Sec. XI–XII – Cultura R\duc\neni, `n Cerna lte] C U M A N I I Slon (Dinogetia) SA TZ A |
centrul [i `n sudul Moldovei, precum [i I Or[ova Severin A rge[ SESLAV R
Hâr[ova
`n estul Munteniei. Dridu Ialomi]a Slobozia N G
Sec. XI (mijlocul deceniului 9) – M Cernica P\cuiu Capidava E A
I
Căpeteniile Tatos, Seslav [i Satza Fundeni lui Soare Mircea J UPANAT UL N
Vod\
st\pânesc teritorii din Dobrogea. P M\gurele T LUI A
1091 – Pecenegii sunt `nvin[i decisiv E Olt Oinac-Virtop TA TO S DI MI TRIE R E
de Imperiul Bizantin la Lebunion. R Dun\re a Celei Zimnicea Giurgiu N Constan]a A
1091–1092 – Expedi]ie a cumanilor `n I A P A R I S T R I O N Mangalia M
Transilvania [i Ungaria. U L B I Z 0 100 km
Sec. XII (prima jum\tate) – Coloniz\ri
ale secuilor `n sudul [i sud-estul
Transilvaniei. Forma]iuni politice Cet\]i de piatr\ Alte a[ez\ri Direc]ii de deplasare
1141–1162 – Grupuri importante de GELU men]ionate `n documente a pecenegilor
coloni[ti sa[i (germani) se a[az\ `n }ARA „}\ri” române[ti `n Transilvania Alte a[ez\ri fortificate Zone locuite de secui sau de sa[i
Transilvania. OA{ULUI A[ezare a sa[ilor Direc]ii de p\trundere a ungurilor Direc]ii de deplasare
1199 – Cea dintâi men]ionare a }\rii Re[edin]e ale „ducatelor” `n Transilvania `n Transilvania [i Banat a cumanilor
Maramure[ului. din Transilvania [i Banat