Page 18 - istoria-comunismului-xii

16 CAPITOLUL II DE LA PARTID PERIFERIC LA PARTID UNIC

3. Organizații de masă
În afara partidului unic, regimul comunist a încadrat cetățenii în diverse
organizații de masă, cu scopul de a-i mobiliza și a recruta noi cadre de partid
și de stat. Sarcinile tuturor acestor instituții, care reuneau copii, tineri, mun-
citori, femei, artiști, minorități naționale și alte categorii sociale, erau trasate
de PCR.

Sindicatele Gheorghe Apostol,
Uniunea Generală a Sindi- președintele
catelor din România (UGSR) – sindicatelor cu cel
Afiș propagandistic: „Trăiască nu mită anterior Confederația mai lung mandat
Congresul Mondial al femeilor!” (1945–1952, 1955–
Ge ne rală a Muncii (1945–1953) 1961, 1967–1969),
și Con siliul Central al Sindicate- colaborator apropiat
ȘTIAI CĂ...? lor (1953–1966) – a fost o organi- al lui Gheorghiu-Dej,
zație de masă cu caracter profe- a deținut și funcția de
l Au existat peste 30 de organizații prim-secretar al CC al
de masă și obștești, între care: UTC, sional, prin care PCR a exercitat PMR (1954–1955).
Consiliile oamenilor muncii ale na- controlul asupra muncitorilor. În
ționalităților conlocuitoare, ARLUS, teorie, sindicatele erau autonome, dar în realitate acționau strict la comanda
Comitetul Național pentru Apărarea partidului. Nicio activitate sindicalistă nu era posibilă în afara UGSR, iar drep-
Păcii, asociații socioculturale, UN- tul la grevă nu era nici măcar menționat în legislație.
CAP, UCECOM.
l În 1989, mișcarea sindicală număra
peste 7,5 milioane de cotizanți. Organizația femeilor Suzana Gâdea
Organizația unică de masă (1919–1996), de
SURSA „[Sindicatele] mobilizează ma - a femeilor din România a fost profesie inginer
A se le pentru înfăptuirea pro- înființată în 1948, sub numele chimist-metalurgist,
gramului Partidului Comunist Român Uniunea Femeilor Democrate a urcat în ierarhia
comunistă ajungând
[...] desfășurând o susținută activi- din România (UFDR), rede- ministru al educației
tate pentru creșterea productivității numită Comitetul Femeilor și învățământului
muncii, calitatea superioară a pro- Democrate (1953–1958) și (1976–1979), apoi
ducției [...] pentru respectarea rigu- președinte al CCES
roasă a disciplinei în producție și Consiliul Național al Femeilor cu rang de ministru
îndeplinirea îndatoririlor ce revin (1958–1989). Principala ei sar- (1979–1989).
fiecărei persoane încadrate în mun- cină o constituia educarea poli-
că”. (Codul muncii, 1980) tică, prin propagandă, a populației feminine de la orașe și sate. Uniunea s-a
SURSA „La sfârșitul lui octombrie implicat în programul de lichidare a analfabetismului și de ridicare a „nivelu-
B [1968] s-a înființat Frontul lui cultural” al femeilor. În anii 1950–1960, a primat promovarea rolului eco-
Unității Socialiste (FUS), în scopul nomic al femeii, iar în anii 1970–1980, prioritate a avut politica demografică.
«adâncirii democrației»... Cetățenii
României, de la mic la mare, au fost Frontul Unității Socialiste (FUS)
puși sub conducerea și controlul lui. În 1968, toate organizațiile de masă și obștești
Formal, în România nu doar că dis-
păruse opoziția sau alternativa, ci au fost reunite în Frontul Unității Socialiste (Frontul
și apolitismul. Trei săptămâni după Democrației și Unității Socialiste – FDUS, din 1980), o
crearea atotcuprinzătoarei organi- structură cu activitate permanentă care recunoștea ro-
zații, Ceaușescu a fost «ales» preșe- lul conducător al PCR. Cea mai importantă prerogativă
dintele ei.” (Lavinia Betea, Ceaușescu a acestei supraorganizații era pregătirea campaniilor
și epoca sa) electorale și propunerea de candidați pentru Marea
Adunare Națională și consiliile populare. În mod obli-
ANALIZEAZĂ gatoriu, candidații trebuiau să fie membri ai FUS. Era
condus de un Consiliu Național și avea propriul ziar,
1. Precizează, din sursa A, două in- România Liberă.
formații despre mobilizarea maselor
de către sindicate.
2. Pe baza sursei B, rezolvă următoa- SURSA Câteva dintre obiectivele UFDR, cuprinse în platforma-program din 1948:
rele cerințe: C l „mobilizarea femeilor la lupta împotriva imperialiștilor l participarea
a. Numește diferența dintre scopul activă la consolidarea regimului democratic și la refacerea țării l ridicarea con-
oficial al înființării FUS și caracteris- științei cetățenești și a nivelului politic al femeii l îmbunătățirea condițiilor
ticile regimului comunist. de viață (ridicarea producției, înființarea de cooperative, combaterea speculei,
b. Scrie o relație cauză-efect stabi- apărarea și consolidarea stabilizării) l ocrotirea mamei și copilului (consultații
lită între două informații selectate gratuite în timpul sarcinii, mărirea capacității maternităților, mărirea numărului
din sursa B, precizând rolul fiecăreia.
c. Menționează elementele comune dispensarelor de puericultură, înființarea de noi creșe și cămine de zi) l educa-
surselor A și B. Redactează un eseu rea copiilor în spiritul dragostei de popor, de cinste, de adevăr și de muncă și
de o pagină în care să-ți prezinți reeducarea copiilor delincvenți și vagabonzi.” (Enciclopedia regimului comunist.
punctul de vedere. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste)