Page 60 - istorie-viii-b

58 Unitatea 6. MODERNITATEA TIMPURIE

LECȚIA 2
Iluminism și reformism:

Transilvania sub Habsburgi

La sfârșitul secolului al XVII-lea, Imperiul Habsburgic s-a extins către Ră-
sărit, în urma înfrângerii Imperiului Otoman sub zidurile Vienei în 1683. Acest
fapt a coincis cu politica expansionistă a Rusiei către Peninsula Balcanică. Riva-
IOAN INOCHENTIE MICU-KLEIN (1692–1768) litatea dintre cele trei imperii, Habsburgic, Rus și Otoman, a determinat declan-
șarea „problemei orientale”.
Episcop gre-
co-catolic al Epi-
scopiei române Situația Transilvaniei la sfârşitul secolului al XVII-lea Înfrângerea
unite de Făgăraș. otomanilor la Viena a determinat schimbarea statutului Principatului Transil-
A mutat în 1737 vaniei de la suzeranitate otomană la cea habsburgică, în urma tratatelor de la
sediul episcopal Blaj (1687) și Sibiu (1688), acceptate de principele Transilvaniei, Mihail Apafi
la Blaj. Aici a ri-
dicat Catedrala (1661–1690). Noul statut a fost confirmat prin Diploma Leopoldină din 1691,
„Sfânta Treime” care prevedea acordarea titlului de principe împăratului habsbugic, păstrarea
și o mănăstire. vechii organizări interne, menținerea privilegiilor maghiarilor, sașilor și secui-
lor, cât și a statutului de „tolerați” pentru românii ortodocși.
Conducerea Transilvaniei era asigurată de un guvernator militar, ajutat de
un Guberniu și de Cancelaria aulică de la Viena. O consecință a instaurării stă-
pânirii habsburgice în Transilvania a fost întemeierea Bisericii Greco-Catolice
în 1701. Aceasta urmărea atragerea românilor la noua confesiune, sub promisi-
GHEORGHE ŞINCAI (1754–1816) unea recunoașterii egalității românilor „uniți” cu celelalte națiuni recepte din
Istoric, filolog, Transilvania.
scriitor și tra- Stăpânirea habsburgică a favorizat răspândirea ideilor iluministe în timpul
ducător român, împăraților Maria Tereza (1740–1780) și Iosif al II-lea (1780–1790), care au
reprezentant de
seamă al Şcolii aplicat reforme precum Ratio educationis (1777), Edictul de toleranță (1781) sau
Ardelene. desființarea legării de glie (1785), în urma Răscoalei din 1784 conduse de Horea,
Cloșca și Crișan. Ideile iluministe au favorizat afirmarea națională a românilor
din Transilvania prin intermediul reprezentanților Bisericii Greco-Catolice. In-
fluențat de Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, episcopul Ioan Inochentie
Micu-Klein a evidențiat originea latină, vechimea și continuitatea poporului
român în spațiul nord-dunărean. Ideile sale din Supplex Libellus (1744) au con-
tribuit la formarea conștiinței naționale românești și au fost dezvoltate de către
reprezentanții Școlii Ardelene în Supplex Libellus Valachorum (1791).
Corifeii Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior) au stu-
PETRU MAIOR (1756–1821) diat la Viena. Aici au intrat în contact cu ideile iluministe regăsite apoi în operele
lor, precum lucrarea Cronica românilor şi a mai multor nea-
Cartea sa, Istoria
pentru începutu- muri a lui Gheorghe Șincai în care se arată vechimea și
rile românilor în continuitatea românilor în Transilvania. Şcoala
Dacia, l-a convins Școala Ardeleană s-a afirmat atât prin apărarea Ardeleană a
pe Badea Cârțan identității naționale românești, cât și prin inter- contribuit la coagularea
să călătorească culturalism. Spiritul ei iluminist a trecut în spațiul intelectualității românești
pe jos la Roma extracarpatic, unde s-a materializat prin înființa- din Transilvania și reflectă
pentru a afla ori- spiritul de solidaritate
ginile poporului rea la București a Școlii Sfântul Sava (1818) de către națională a românilor,
ro mân. intelectualul ardelean Gheorghe Lazăr (1779–1823). indiferent de
confesiunea lor.