Page 65 - istorie-viii-b

Unitatea 6.
MODERNITATEA TIMPURIE 63
Cum influențează istoria

valorile și atitudinile DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardelea-
nă și cu ramificațiile sale extracarpatice. Acest iluminism a servit idealului
național, aducând argumente istorice în favoarea unor revendicări de ordin
politic și național. Reprezentanții Școlii Ardelene au acționat atât în direcția
emancipării prin cultură, cât și prin publicarea de lucrări istorice și filologice
preocupate de originea latină a limbii și a poporului român.

Moldova şi Țara Românească Ideile iluministe s-au răspândit prin in-
termediul Academiilor domnești, care constituiau nuclee de cultură prin in-
teresul pentru tipărirea de cărți. Iluminismul extracarpatic a fost mai moderat
în privința reformelor, dar conștient de contrastul dintre civilizațiile vest-eu-
ropene și realitățile românești, așa cum evidenția luminatul boier muntean,
Dinicu Golescu, în lucrarea Însemnare a călătoriei mele, din 1826: „Împărații
Europei se bucură… când supușii zidesc, sădesc și înfrumusețează orașele și
satele, iar ai noștri se bucură când nu ne rămâne cărămidă peste cărămidă”.
Boierimea din perioada fanariotă a devenit treptat conștientă de rolul
său în modernizarea societății românești. Așa se explică aplecarea ei spre
problemele statului, dar și ale celorlalte clase sociale, aprobând desființarea
șerbiei și sprijinind reformarea fiscală, administrativă și legislativă.
Schimbarea de mentalitate petrecută în secolul al XVIII-lea în societa-
tea românească se reflectă în concepțiile iluministe ale Codului Callimachi din
1817, care stabilea că dreptul la proprietate este un drept absolut, iar aparte-
nența religioasă nu afectează drepturile individuale. Tot acum se conturează
viziunea asupra Principatelor ca parte a Europei, care a fost apărată de către
acestea în fața expansiunii otomane. Așa se explică de ce regimul fanariot era
tot mai mult văzut ca o ruptură de Europa.
Ideile iluministe sunt sintetizate în versurile epopeii eroi-comice Țiga-
niada, scrisă de Ion Budai-Deleanu, în care poetul satirizează instituțiile și
moravurile de tip medieval din societatea românească. Pagina de titlu a Codului Callimachi.

DINICU (CONSTANTIN) GOLESCU ION BUDAI-DELEANU CITIȚI ȘI RĂSPUNDEȚI
(1777–1830) (1760–1820) Altul striga: „Ba să hie în țară
Boier și cărturar, fiu Scriitor, filolog, ling- O tocmală, dar nu dă hele
al marelui ban al Țării vist, istoric și jurist, Care nu plătesc nicio piară
Românești, Radu Go- reprezentant al Şco- Putrădă, dar cării pe su’ steie
lescu. A studiat la Aca- lii Ardelene. A urmat Asemene alta să nu mai hie;
demia grecească din cursuri de filosofie la Că amintrele faceți nebunie.
București. Viena și a absolvit Fa-
cultatea de Teologie. Adecă să him toți depreună
Țărani sau boieri făr’ osăbire;
Asta i rânduiala ha mai bună!
Toți avem aşelaşi trup şi fire;
Toți dară asemene vrednicie
S-avem într-a noastră țigănie”.
(Ion Budai-Deleanu,
fragment din Țiganiada)
1. Observați diferența de limbaj din-
tre cel actual și cel din secolul al XVIII-lea.
2. Extrageți trei idei iluministe și for-
mulați-le într-un enunț de șase rânduri.
3. Folosind informații din alte surse,
credeți că autorul a reușit să satirizeze
realitățile istorice medievale românești?
4. Discutați în clasă spusele lui D.
Golescu, citate în lecție.