Page 62 - istorie-viii-b

60 Unitatea 6. MODERNITATEA TIMPURIE

LECȚIA 3
Secolul Fanariot

CRONOLOGIE Țările Române se aflau la începutul secolului al XVIII-lea la interferența a trei
mari puteri: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Țarist. Imperiul
l 1711/1716–1821 perioada regimului fanariot
Otoman, aflat în declin după 1683 și nemulțumit de politica de echilibru a unor
l 1718–1739 ocupația habsburgică ȋn Oltenia domnitori ca Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu, a urmărit creș-
l 1775 ȋnceputul stăpȃnirii habsburgice ȋn terea controlului asupra Țărilor Române. Astfel s-a instaurat regimul fanariot.
Bucovina
l 1812 instaurarea stăpȃnirii ruse ȋn Basarabia Caracteristicile regimului fanariot (1711/1716–1821) Regimul fanariot
a fost inaugurat în Moldova în 1711, prin domnia lui Nicolae Mavrocordat, și în
Țara Românească în 1716, prin numirea aceluiași domnitor. Regimul fanariot
nu a însemnat o schimbare de statut politic a Țărilor Române, ci o accentuare a
dominației otomane, coroborată cu restrângerea autonomiei acestora.
CONSTANTIN MAVROCORDAT (1730–1769)
În perioada fanariotă a crescut fiscalitatea
Născut la Constanti- și s-au diversificat dările, au sporit obligații-
nopol în familie gre- le față de Imperiul Otoman, au fost grecizate
cească, domn de șase
ori în Țara Românescă instituțiile și s-a impus monopolul otoman
și de patru ori în Mol- asupra comerțului Țărilor Române.
dova. Domnitor învă- Desființarea armatei, redusă la o gardă
țat și reformator. domnească, și interzicerea politicii externe de
către Imperiul Otoman au adus pierderi teri-
toriale însemnate Țărilor Române, în urma
războaielor ruso-austro-turce din perioada
1711–1812. Habsburgii au ocupat Oltenia în
1718 și Bucovina în 1775, iar Rusia a luat în stă-
ALEXANDRU IPSILANTI (1774–1788)
pânire Basarabia în 1812. Numirea unor dom-
Născut la Constanti- nitori direct de către sultan din rândul boieri-
nopol în familie gre- lor de origine grecească din cartierul Fanar din
cească, domn de două
ori în Țara Românescă Istanbul a determinat degradarea instituției
și o dată în Moldova. domniei, domnitorii fiind considerați simpli
Domnitor învățat și re- funcționari ai Imperiului Otoman. Nicolae Mavrocordat
formator. Cu toate acestea, în timpul regimului fanariot a continuat procesul de
modernizare în spațiul românesc extracarpatic. Numirea frecventă a unor dom-
nitori în fiecare dintre cele două Țări Române a determinat o uniformizare insti-
tuțională. Pe de altă parte, domnitorii fanarioți au avut o politică reformatoare în
plan fiscal, administrativ, juridic și cultural. Reformismul fanariot a în-
GRIGORE al III-lea GHICA semnat afirmarea absolutismului luminat de tip european și
s-a manifestat în rândul unor domnitori fanarioți, pre-
Domnitor fa nariot atȃt cum Constantin Mavrocordat, care a desființat șerbia
ȋn Moldova, cȃt și ȋn Modernismul în
Țara Romȃnească prin Reforma socială din 1746–1749, sau Alexandru spațiul românesc în
(1764–1777). Austriecii Ipsilanti, care a adoptat un nou cod de legi, Pravilni- perioada fanariotă s-a
au cerut turcilor să-l ȋn- ceasca condică (1780). manifestat și în acțiunile
lăture. La 1 octombrie Gruparea Partida Națională a trimis memorii unei elite a boierimii
1777, a fost atras ȋntr-o către marile puteri creștine, în care revendica reve- române care s-a
cursă de un trimis al grupat în ,,partida
sultanului și ucis la Iași. nirea la domniile pământene, li mita rea dominației națională”.
otomane, înlăturarea monopolului economic otoman
și unirea Moldovei cu Țara Românească.