Page 206 - matematica-viii
P. 206

204                         Recapitulare finală


                                         _
                                         2










          10. a) Dacă  a    −  b  = 36 şi  a + b = 9   √   , atunci deter-  16. Descompuneţi în factori expresia:
                     2
                        2




          minaţi  a − b .          _                       a)  3  x   + 2x − 1 ;   b)  9  x   + 5x − 4 ;


                                                               2
                                                                                  2
                                                                                      _





                                                                                      7




          b) Dacă  a    −  b  = 36  şi  a − b =   √   , atunci determinaţi    c)  4  x    − 8x + 3 ;    d)  x    − 2   √   x + 7 ;



                                   18





                     2
                  2
                                                                                 2
                                                               2
                                                                   _








          a + b .       _          _                       e)  x    − 3   √   x + 6 ;   f)  x    –  y   + 8x + 16 .



                                                                   3

                                                              2
                                                                                    2
                                                                                2
                                   18

          c) Dacă  a − b =   √   şi  a + b =   √   , atunci determinaţi     17. a) Stabiliţi domeniul maxim de definiţie al ex-
                        12











          a    −  b  .                                                 6x(x−2)−18
              2
           2
                                                                                 i

                                                                                ş

                                                                                aduceţi expresia la forma

                                                           presiei  E(x) =   _

                                                                       3x(x−1)−6
                                    4
                              2
                                           1
                      _
                        1
                             _
                                         _
                                  _












          11. Arătaţi că          −       −        :       ∈ ℕ , pen-  cea mai simplă.
                     (2x + 1
                             1−2x


                                    2
                                  4  x   −1) 16x + 8
                          1 _ 1 _


          tru orice  x ∈ ℝ−  { −      ;      }  .          b) Determinaţi  x ∈ ℕ  pentru care  E(x) ∈ ℤ .





                          2 2
          12. Fie expresia                                 18. a) Determinaţi valoarea numărului real  a pen-

               x + 5
                           x − 1

                                                  x + 1

                     _

                                       2
                                _ _






                                                −


                         ⋅


            E(x ) =   _        ⋅     x − 5       _   −   x − 5      ⋅    2       x   + 2x + 1      _      .    tru care punctul  A(a; −1) aparţine graficului funcţiei








                          (x + 5
                                 x + 1
                                       x   − 10x + 25)
                                                  x + 5]
               x − 3 [ 6x

          a) Stabiliţi domeniul de existenţă al expresiei.    f : ℝ → ℝ, f(x) = 6x − 7 .

          b) Aduceţi expresia la forma cea mai simplă.     b)  Determinaţi  valoarea  lui   a  pentru  care   A(−4; −1)
          c) Rezolvaţi inecuaţia  E(x) ≤ − 1 .             aparţine graficului funcţiei  f : ℝ → ℝ, f(x) = − 6x − 10 + 3a .
          d) Determinaţi numerele întregi x pentru care  E(x) ∈ ℤ .   19.  Determinaţi  coordonatele  punctului  de  inter-
                                                           secţie al reprezentărilor grafice ale funcţiilor:
          13. Rezolvaţi, în mulţimea numerelor reale, ecuaţiile:

          a)   x    − 16 = 0 ;   b)  x   + 81 = 0 ;        a)  f : ℝ → ℝ, f(x) = − 4x − 7, g : ℝ → ℝ, g(x) = − 10x + 5 ;





                                2
             2



          c)  4  x    − 16x = 0 ;   d)  x   − 8x + 12 = 0 ;  b)  f : ℝ → ℝ, f(x) = − 5x + 2, g : ℝ → ℝ, g(x) = 6x + 13 .


              2
                                2




          e)  4  x    − x + 3 = 0 ;   f)  x    − 6 = 0 ;   20.  a)  Un  punct  de  pe  graficul  funcţiei   f : ℝ  →  ℝ,

              2
                                2





          g)  3  x   + 12x = 0 ;   h)  9  x    − 24x + 16 = 0 ;  f(x) = 2x − 8  are abscisa egală cu 11. Determinaţi ordonata.
                                  2
              2



           i)  x    − 9x + 14 = 0 ;   j)  3  x    − x − 4 = 0 ;    b)  Un  punct  care  aparţine  graficului  funcţiei


                                 2
             2







          k)   x    – 12x + 11 = 0 ;   l)    (x – 5)    = 16 ;    _    f : ℝ → ℝ, f(x) = 4x − 5  are ordonata egală cu 3.
             2
                                     2
                                      _
                                          _




          m)   x    – 5x + 12 = 0 ;   n)   x    –(   √    –   √   )x –    √    = 0 .   Calculaţi abscisa.

                                          2

                                      3






                                                 6
              2
                                 2
          14. Rezolvaţi, în mulţimea numerelor reale, ecuaţii le:   21. a) Determinaţi coordonatele unui punct de pe grafi-
          a)  2x + 5 = 1 ;                                 cul funcţiei  f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 8 , ştiind că abscisa şi or-
                                                           donata sunt direct proporţionale cu numerele 10 şi 14.

          b)  x ·   (3x + 2) + 1 = 3  x   + 2x + 2 ;       b) Determinaţi coordonatele unui punct de pe gra-



                           2
             _           _      _                          ficul funcţiei  f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x + 2 , ştiind că abscisa


                                2






             2

                         2
          c)   √    ⋅   (2x − 1) +   √    = 2x   √   ;
                                                           şi ordonata sunt invers proporţionale cu 7 şi 2.

          d)  (x − 2)   + 3 = (x − 1 ) (x + 1) ;           22.  a)  Determinaţi  funcţia   f : ℝ  →  ℝ, f(x) =  ax + b,



                 2
                                                           a, b ∈ ℝ , ştiind că  M(−6; −10) ∈  G  , N(7; 3) ∈  G  .   f



                                                                                       f
                         2
                  x + 2
            x – 1
                        _









          e)    _      –   _      =    2x  + 2             b)  Determinaţi  funcţia   f : ℝ  →  ℝ, f(x)  =  ax + b,
                             ;

            x + 1
                        x  – 1
                  1 – x
                         2




            2x – 3
                  x – 2
                                                                                                 f
                                                                                     f



          f)   _          =    _                           a, b ∈ ℝ , ştiind că  M(−5; 1) ∈  G  , N(−2; 7) ∈  G  .




                       ;
                  2x + 3
            4x + 1
                                                           23. Fie funcţia  f : ℝ → ℝ, f(x) = − 2, 4x + 12 .
                  x – 3
            2x + 1
                        x  – 2
                        _







          g)   _         –    _        –   2 2           = 0;    a) Determinaţi coordonatele punctelor   {A}  =  G  ∩ Ox


                                                                                                    f
                  1 – x
            x + 1
                        x  – 1




                                                           şi   {B}  =  G  ∩ Oy .
                                                                   f
                         2x  – 3
                         _
            2x – 1
                   x – 1

                                = 0 ;






          h)   _   –   _      –   2 2                      b) Reprezentaţi grafic funcţia.
            x + 2
                         x  – 4
                   2 – x
                                                           c) Calculaţi aria triunghiului  OAB .
                        _
                         x  + 1
                  x – 2
           _




                 –







          i)   2x – 5      _      –    2 2     = 0;        d) Calculaţi distanţa de la originea axelor de coor-

                         x  – 9
            x + 3
                  3 – x
                                                           donate la reprezentarea grafică a funcţiei.
           2x – 5
                  _
                         x  – 2
                          2






                 –






          j)   _      x – 3   –     _    = 0;              e)  Determinaţi  tangenta  unghiului  ascuţit  format

            x + 4
                  4 – x
                         x  – 16
                         2
                                                           de reprezentarea grafică a funcţiei şi axa  Ox .
            3x + 1
                  5x – 3
                       .


          k)    _       =   _                              24.  În  colţul  unei  grădini  în  formă  de  dreptunghi
                  4x + 1
            2x + 5


          15. Scrieţi ecuaţia de gradul al II-lea cu rădăcinile:   ABCD se instalează o antenă  DE cu înălţimea de 5 m,
                                        _
                                                _
                                _
                        _

          a) 4 şi −2;     b)     √      şi −2    √   ;     c)     √      şi −3    √     .   care este ancorată cu un cablu de oţel instalat între






                                3
                        3
                                                2
                                        2
   201   202   203   204   205   206   207   208   209   210   211