Page 26 - istoria-comunismului-xii
P. 26
24 CAPITOLUL III DINAMICA REGIMULUI COMUNIST
TERMENI-CHEIE l raionare l
III REGIMULUI COMUNIST
revocare l regiune autonomă l
DINAMICA
DINAMICA
separarea puterilor în stat DINAMICA
UI C
T
T
III III RE
O
UI C
O
MUNIS
RE
GIMUL
GIMUL
MUNIS
REPERE CRONOLOGICE
1948 adoptarea Constituției
1952 adoptarea Constituției
1961 înființarea Consiliului de Stat
1965 adoptarea Constituției
1968 reforma teritorial-administrativă
(reînființarea județelor)
1974 apariția funcției de președinte
al RSR
1982 numirea ultimului premier comu-
nist, Constantin Dăscălescu
Regiunea Autonomă Maghiară
(RAM) a fost înființată la presiu- Sursa: ANR Ședința Consiliului de Stat, 18 octombrie 1973.
nea sovieticilor, imitând modelul
stalinist. În planul inițial, terito-
riul ei includea, pe lângă zonele 1. Instituții politice și organizarea administrativă
locuite de secui, și părți din cen- Conform constituțiilor din perioada comunistă, Marea Adunare
trul Transilvaniei, inclusiv orașul
Cluj. După desființarea regiunii, Națională (MAN) era „organul suprem al puterii de stat”. Deputații erau
s-au creat trei județe: Covasna, aleși pe patru (apoi cinci ani) și se întruneau în două sesiuni ordinare anu-
Harghita și Mureș. ale și alte sesiuni extraordinare. Selectați la nivel local prin trierea candi-
daților din rândurile membrilor de partid, sindicatelor, organizațiilor de
masă etc., iar la nivel central dintre membrii CC și alte cadre importante
Fisa de navigare ale partidului și statului, deputații alegeau un Prezidiu al MAN, al cărui
președinte îndeplinea funcția de șef de stat – până în 1961, când s-a con-
stituit Consiliul de Stat. Principala sarcină a MAN era adoptarea legilor
1. Navighează pe https://unde- inițiate de alte organe (CC al PCR, Consiliul de Miniștri, Consiliul Național
vaincomunism.com/educatie/ al FDUS) și ratificarea decretelor emise de Prezidiu, proces mecanic, desfă-
2. Citește următoarele versuri! șurat fără dezbateri și cu unanimitate de voturi.
Caută și alte poezii scrise după Considerat „organ suprem
1990, despre experiența perso-
nală în comunism. executiv și administrativ”,
3. Notează un aspect care te mar- Guvernul era alcătuit din
chează, referitor la practicile prim-ministru, viceprim-mi-
politice și traiul înainte de 1989, niștri, miniștri și miniștri se-
comparativ cu nostalgia comu- cretari de stat. Componența
nistă care se manifestă uneori în lui era hotărâtă de Comitetul
societatea actuală.
Central, din ai cărui mem-
„Pe când ni se tăiau visurile cu bri era constituit. Numărul
secera ministerelor a variat între
și ni se sfărâmau idealurile cu 16–17 și 30. Pe lângă mi-
ciocanul nisterele obișnuite (Interne,
[...] Externe, Apărare, Sănătate,
cei din jurul meu priveau prin
mine Învățământ și cultură, Fi-
Privirile lor mă străpungeau nan țe, Justiție), în perioada
ca pe o sită// comunistă s-a remarcat nu- Primul Consiliu de miniștri al Cabinetului
Vei muri? mărul mare al ministerelor Petru Groza, 6 martie 1945.
Mă întrebau ei insistent cu profil economic (Industrie Sursa: FOCR, Cota: 92/1945.
Eu locuiam grea, Mine și energie electrică, Economie forestieră, Metalurgie și construc-
de mult
în interiorul meu// ții de mașini, Industria petrolului și chimiei, Industrie alimentară și altele).
Cu cravata roșie la gât Descrise drept „organe locale ale puterii de stat cu puteri depline pe
Cu cheia la gât teritoriul lor”, consiliile (sfaturile) populare erau ierarhizate de sus în jos,
Cu secera de la cele județene/ regionale, până la cele comunale. Organizarea admi-
și ciocanul nistrativă a urmat modelul sovietic („raionare”, 1950–1968), prin împărți-
la gât” rea teritoriului în următoarele unități: comună, raion, oraș, județ/ regiune.
(Ionuț Calotă,
Cu secera și ciocanul la gât) Numărul regiunilor a scăzut treptat de la 28 la 16, până când, în 1968, au
fost înlocuite cu 39 (apoi 40) de județe.

